CTP l-a „dat în primire” pe șeful SIE, în direct, la TV. Ce minunății franțuzești conținea cutia-cadou trimisă jurnalistului

Monologul lui Cristian Tudor Popescu

* „Am primit această cutie aici, la recepția Digi 24. Mi-au zis fetele de la recepție: «Domnule Popescu, aveți chestia asta». Am scuturat din cap, am ridicat-o – nu e ușoară, cântărește ceva – și am deschis-o, să văd despre ce e vorba. Mai întâi vedeți ce scrie aici. Scrie: «Domnului Cristian Tudor Popescu, analist politic, Digi 24».”

* „Și acum, ce găsim în cutie… Găsim, carevasăzică, Henriette French truffes. Henriette! Cantucci con mandorle almond biscotti. Așa. Ferrero Rocher – bomboane foarte plăcute. D-asemenea, Mozart pralines, o ciocolată roasted hazelnut, excelence. Dark chocolate catanies. Lindt lindor irresistibly smooth extra dark – tot ciocolate negre sau ce-or fi ele. Aici avem altceva, Mousse de Canard – asta-i o rață, cum ar veni. Mousse de foie de volaille – sunt pateuri. Avem și niște cafea, să creștem tonicitatea.”

* „Avem aici ceva pascal, Panettone doppia delizia cioccolato con crema cioccolato. Trecem și la capitolul ăsta, că sărbătorile pascale… Sheridan’s coffee liqueur. Doi într-unul, alb și negru – Sheridan’s… După care, Moet & Chandon Imperial – șampanie Imperial!”

* „Și, în sfârșit, ce merge, după o masă copioasă? Un coniac special original, Hennessy! Și mai este ceva, pe fundul cutiei se găsește ceva mic, acest pliculeț.”

* „Să vă întreb eu ceva: am valoare, în sensul că «să moară dușmanii mei»? Nu vedeți ce-i aici? Păi, am valoare, dom’le! Ați mai primit dumneavoastră așa ceva? Ați primit un magazinaș vreodată ca o atenție?”

* „Pe vremea generalului Pleșiță de la DIE – Direcția de Informații Externe -, operațiunea asta se numea «brichisire». Adică, pentru a câștiga bunăvoința unor personaje politice de către lucrători de la DIE, se foloseau diverse vinuri românești. Se spune că Hrușciov a fost convins cu un vin de piatră în legătură cu retragerea trupelor sovietice din România. Cu mese copioase și folcloriste.”

* „Avem aici o foarte frumoasă stemă și aici vedeți ce scrie: «Directorul Serviciului de Informații Externe, cu complimente, Gabriel Vlase». Întreb si eu: oare eu să fiu singurul care se bucură de o atât de înaltă apreciere, singurul din presă, din partea domnului director SIE, sau mai sunt și alții? Acești «alții» – că vreau să știu dacă numai eu am valoare sau mai sunt alții – au primit ceva asemănător sau poate mai puțin. Aș vrea să știu.”

* „Apoi, acest mic butic – m-am gândit la un moment dat să ies cu o mesuță și puteam să dășchiz o prăvălie mică, să le comercializez aceste produse – oare este achiziționat din micile economii personale ale domnului Gabriel Vlase sau din bugetul SIE? E o întrebare.”

* „Finalmente, îi spun domnului Gabriel Vlase că-i mulțumesc pentru această înaltă apreciere, că acest colet… cine l-a adus, îl găsește acolo unde l-a depus, adică la recepția Digi 24. Îi legăm funda și fac și eu, așa, o sugestie: ar putea să trimită dulciurile și cozonacul la o casă de copii. Iar băuturile să le dea spionilor care l-au dibuit pe diplomatul ăla rus, așa-zisul diplomat, el fiind un agent KGB care încerca să racoleze cetățeni români pentru a obține informații. Să le dea drept premiu acelor agenți, acelor spioni, le va crește mult vigoarea cu aceste produse.”

* „Aceasta este celebra cutie. E prima oară când primesc ceva de dimensiunile astea, un coșciugel așa n-am primit niciodată. Când eram la «Gândul» mai primeam de la diverși – Asociația Vânătorilor… -, care trimiteau pește afumat, cârnați de mistreț. Le desfăceam pe toate și chemam redacția, se făcea o mică petrecere și asta era. Dar aici nu mai e Asociația Vânătorilor. Aici este domnul director al Serviciului de Informații Externe.”