Îndelung amânata reformă a companiilor de stat care țin de Ministerul Transporturilor pare, în sfârșit, să fie asumată de cineva: ministrul Cătălin Drulă a anunțat vineri că a dat termen pentru 55 de instituții să vină cu planuri de restructurare.
Problema este extrem de spinoasă și, zeci de ani, toate guvernele s-au ferit să ia taurul de coarne. Numai presiunile Fondului Monetar și ale UE au dus la mici ajustări, fără a fi eliminate însă cauzele profunde.
Companiile de stat produc pierderi colosale la bugetul public, dar în același timp sunt vaci de muls pentru politicieni, mafii și clientela diverselor partide. O încercare de management privat la TAROM, acum câțiva ani, a eșuat când directorul adus din străinătate a vrut să taie contractele prin care se achiziționau kerosen și piese de schimb la prețuri exorbitante de la firme-căpușă controlate de parlamentari. Omul a fost dat afară, pur și simplu, mai ales că intenționa să și concedieze o parte din personal, afectând sute de persoane angajate pe pile.
„Am ajuns să punem sume enorme de la buget ca subvenții și nu mai putem avea aceste găuri negre. Sunt bani din taxele noastre“
Cătălin Drulă a explicat vineri că toate cele 55 de instituții din subordine au acum un termen clar până la care să prezinte planul de redresare: “Sunt 55 de instituții aflate în subordinea Ministerului Transporturilor, companii de stat, și au mari pierderi, sute de milioane de lei. O parte sunt cauzate de pandemie, când a scăzut traficul de persoane și au pierdut veniturile, dar au pierderi de mulți ani. Au termen să îmi trimită un plan de reformă și restructurare. Am ajuns să punem sume enorme de la buget ca subvenții și nu mai putem avea aceste găuri negre. Sunt bani din taxele noastre“.
Bun cunoscător al situației, Drulă spune că e profund nemulțumit de situația din companiile de stat: “Avem teme grele, avem cartofi fierbinți, nu mă tem de ei, vreau să asanăm această situație, care nu e cea mai fericită, sunt nemulțumit de ceea ce se întâmplă în companiile din subordinea Ministerului Transporturilor. Reforma este esențială. Nu sunt soluții magice peste noapte, deciziile greșite luate acum 2 sau 3 ani au efecte acum“.
„La început de pandemie s-a vorbit de strâns cureaua. Nu mi se pare normal ca doar cei de la privat să strângă cureaua“
Situația semnalată de nenumărate ori de presă, în ultimul an, a fost confirmată de ministru. În timp ce sectorul privat se confruntă cu dificultăți majore, în companiile de stat s-au acordat creșteri salariale, prime și bonusuri, deși vorbim de pierderi de sute de milioane de lei: “Este vorba despre TAROM, unde sunt pierderi de 431 de milioane, CFR Marfă, Romatsa, Aeroportul București. La început de pandemie s-a vorbit de strâns cureaua. Nu mi se pare normal ca doar cei de la privat să strângă cureaua, nu mi se pare normal să nu reduci salariile, primele. Este vorba de banii noștri, ai tuturor“.
Printre bugetarii de lux de la Aeroportul București se numără și fina Gabrielei Firea, Anna-Maria Burghiu, soția lui Daniel Burghiu – băgat de PSD în 6 companii și comisii municipale. Anna-Maria Burghiu e „lipită“ la Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), de unde ridică lunar 9.000 de lei (aproape 2.000 de euro). La nici 35 de ani, soțul a avut, în mandatul Gabrielei Firea, venituri totale de 29.000 de lei pe lună din bani publici, în calitate de șef de companie sau de membru în Consilii de Administrație la alte instituții.
