INTERVIU. Cristian Diaconescu: ”Riscăm să rămânem fără bani de pensii și salarii! Dar avem și o șansă istorică, cu care nu ne vom mai întâlni în următorii 30 de ani”

Într-un interviu-maraton pentru LUMEALIBERA.RO și ZIARISTII.COM, fostul ministru de Externe analizează consecințele crizei din Belarus asupra României și rolul Uniunii Europene în stingerea conflictului de la Minsk, dintre popor și dictatorul Lukașenko. În partea a doua a interviului, Cristian Diaconescu trage linie după perioada de pandemie scursă până în acest moment și prefigurează o guvernarea fără PSD, după viitoarele alegeri, dar nu fără obstacole, date de tensiunile din partea Dreaptă a scenei politice.

În acest prim episod redat mai jos în formă scrisă, fostul ministru analizează riscurile imediate care planează asupra României, dar și ”oportunitatea istorică” de a reconstrui țara, cu sumele imense oferite de UE.

Reporter: Ce i-a venit PSD-ului să depună o moțiune de cenzură în plină criză și cu doar câteva luni înainte de noile alegeri parlamentare? Sunt disperați după bani?

Cristian Diaconescu: Probabil că stau şi cu ochii după bani. Dar e şi o problemă de bun-simţ legat de mesaj. Una dintre criticile esenţiale repetate ale Partidului Social Democrat la adresa guvernării actuale este aceea că nu ar mări punctul de pensie cu 40%. Dar de ce nu vii la guvernare, dacă ai tu soluții să mărești dintr-o lovitură pensiile cu 40%? Ai majoritatea, clar, de ce nu vii la guvernare să spui: eu vin la guvernare şi măresc punctul de pensie cu 40%. Nu, ei merg pe critică, este o lege, legea trebuie aplicată. Bun. Principial este corect. Dar politic, de ce nu spui cu subiect şi predicat, ca oamenii să înţeleagă şi votanţii tăi să accepte: eu vin la guvernare şi garantez că din prima zi de guvernare aplic legea. E un calcul politic de un cinism impecabil.

– Într-un interviu precedent, chiar dvs. spuneați că Tăriceanu a aplicat exact aceeași metodă, în 2008: a mărit pensiile în plină criză, tot cu puțin timp înainte de alegeri, conștient fiind că nu sunt bani, ca să îngroape următorul Guvern Boc. Acum, PSD aplică exact aceeași rețetă iresponsabilă?

– Da. Este exact acelaşi tip de proiect. Deci, iei o decizie pe care ştii că nu o aplici, dar îţi poate fi favorabilă din punct de vedere electoral. Gândiţi-vă: măririle pe care le-a făcut Tăriceanu atunci erau în octombrie-noiembrie. Şi în același an urmau alegerile. A intrat în alegeri cu decizia politică, dar nefiind în situaţia de a o aplica, ştiind că acea criză, care venea dinspre Statele Unite, va lovi România. Deci, ştiau care pot fi consecinţele dezastruoase ale unei astfel de decizii politice, dar pe de altă parte, pentru că nu erau puşi ei în situaţia de a confrunta această criză, au luat decizia pentru un bonus electoral. Este proiectul standard.

– Mai știți vreun stat în lumea civilizată care să mărească pensiile cu 40% de azi pe mâine, de la un an la altul?

– Nu. Nu cunosc nici un stat care a luat o astfel de măsură. Este adevărat, probabil, că indexările cu inflaţia de la 1 ianuarie, anumite măsuri etapizate ar fi trebuit să fie luate. Şi aici sunt probleme, după părerea mea, care pot reprezenta momente critice. Dar o gestică de acest tip şi o decizie în acest sens… Repet, nu ştiu să se întâmple oriunde în zona democratică, în zona europeană, în zona civilizată. Dar mai mult decât atât, cei care astăzi țin cont doar de argumentul politic sunt foarte cinici faţă de oameni, şi de pensionarii care chiar au nevoie de resurse financiare mult mai serioase. Asta este o problemă care trebuie analizată şi bine ponderată, iar pe de altă parte, ei ştiu bine că dacă ei ar fi puşi în situaţia de a aplica legea, nu ar putea s-o facă.

– Credeți într-o viitoare guvernare a Dreptei politice, mă refer la PNL, USR-PLUS și PMP, pe 8 ani, adică două mandate, din 2020 până în 2028?

– Da, cu o singură condiţie: ca Dreapta să se profesionalizeze şi să înveţe şi cum se conduce o ţară, şi cum se face politică într-o ţară. Sunt absolut de acord că există în orice partid instanţe morale, mai puţin în legătură cu propriul partid şi mai mult în legătură cu alţii. Sunt absolut de acord că sunt personalităţi politice în toate partide care nu sunt uşor digerabile din alte zone. Fiecare cu trecutul, cu prezentul şi poate şi cu viitorul său. Dar avem o oportunitate istorică, nu mă feresc de cuvinte mari, şi anume o resursă financiară cu care nu ne vom mai întâlni în următorii 30 de ani. Practic, această datorie pe care am acumula-o astăzi urmează a se plăti cam din 2028 încolo. Vă daţi seama că astfel de bani – 750 de miliarde de euro – nu vor mai veni vreodată din zona europeană?! Aceşti bani îi împrumută Comisia Europeană, care se împrumută cu un coeficient de triplu A. Deci, are o credibilitate pe pieţele financiare cum niciunul dintre noi nu avem.

– Este, într-adevăr, o șansă imensă. Dar nu poți folosi acele sume în același mod în care a procedat PSD, pentru consum…

– Cu aceşti bani nu poţi să plăteşti pensii şi salarii, ci trebuie să investeşti într-o dinamică, într-un anume tip de progres. Discutam cu nişte parteneri, prieteni occidentali. Ei spun în felul următor: domnule, uitându-te spre România, trei lucruri aveţi nevoie fundamental – le-aş spune cu tot sufletul celor de la guvernare, sau care or fi, care doresc să intre la guvernare, că văd că mai mult vor să dărâme decât să vor să participe -, trei lucruri, spun occidentalii ăştia, care nu ştiu despre ce vorbesc (ironic): infrastructură, cadru legislativ predictibil şi funcţional şi lumea digitală. Organizaţi-vă în aşa manieră încât să aveţi infrastructură, să vă poziţionaţi politic pentru a avea o legislaţie predictibilă, să ştim unde venim şi cât de ofertantă este zona, şi – în al treilea rând – zona digitală! Da, voi aveţi probleme cu economia verde, voi aveţi probleme cu combustibilul fosil, sigur, acolo vom mai discuta. Are şi Germania de Est probleme, are şi Polonia probleme… Dar pentru România critice sunt infrastructura, cadrul legislativ predictibil şi funcţional şi lumea digitală, unde aveţi şi experienţă, unde nimic nu vă scuză în a nu adopta nişte proiecte corespunzătoare şi unde, iată, există bani, există resurse.

– Numai să ajungem cu bine până vom atrage acei bani, că abia mai reușim să acoperim găurile la buget, la ce deastru și ce măsuri populiste a votat PSD în Parlament…

– Va fi în septembrie, în octombrie probabil, o evaluare a rating-ului României. Atenţie mare! Suntem la 3 de B- , următoare etapă este Junk (gunoi – n. red.). Eu nu ştiu ce măsuri le trec unora prin cap să ia în acest moment, dar dacă noi suntem degradaţi, nefrecventabili din punct de vedere al investiţiei, nu ne vom mai putea împrumuta pentru celălalt palier, şi anume resursele financiare privind salariile şi pensiile. Din cei 80 de miliarde de euro de la UE nu putem plăti salarii şi pensii. Deci, trebuie să găsim bani din altă parte, dacă nu avem un retur către stat serios sau scoaterea economiei gri la vedere, că toată lumea vorbeşte de ea… Din acest punct de vedere, este critic ce se întâmplă.

– Se pare că am fost la un pas, data trecută când s-a făcut evaluarea României, să fim încă de pe atunci plasați în categoria țărilor-junk. Dar, miraculos, am scăpat pe ultima sută de metri cu acel BBB-…

– Din câte ştiu, plasarea noastră ceva mai sus decât nivelul Junk a fost şi urmare a unui anumit tip de intervenţii politice, inclusiv ale preşedintelui Iohannis. Din acest punct de vedere, a fost şi un calcul politic la agenţiile de rating. Calculul politic este bun, că te scapă pe perioade scurte de probleme, dar este în egală măsură volatil. Se poate modifica de la un moment la altul. În condiţiile în care primele state din UE, mai puţin Germania, Franţa, Italia, Spania, 1-2-3-4 în ordinea statelor cu pondere în UE, intră în recesiune, vă daţi seama cum se uită pieţele financiare atunci când ceri un împrumut? De asta vorbeam de responsabilitate. Trebuie să înţelegem că este o situaţie de câteva luni, depinde de noi cât de scurtă sau de lungă va fi, în care să dăm la o parte diversele aspiraţii politicianiste şi ne concentrăm pe rezolvarea profesională, aplicată, naţională până la urmă, a problemelor României.

– Stați puțin, domnule ministru: vreți să spune că în intervalul de doar câteva luni România poate ajunge în situația de a nu mai avea bani de pensii și salarii în sectorul public?

– Răspunsul este DA! Din tot ceea ce am auzit şi am discutat şi eu în lumea largă, răspunsul este DA. Nimeni, astăzi, în Europa Occidentală, de exemplu, nu discută decât de perspectivele economice şi de problemele foarte mari pe care le au marii parteneri ai României (Germania, Italia, Olanda). Deci, din punctul ăsta de vedere, se discută aşa: toată lumea astăzi este interesată de delocalizarea din afara UE, mai ales a producţiei manufacturiere. România este o ţară care are un aport destul de serios în ceea ce priveşte industria manufacturieră. Deci, există o oportunitate. Şi ei te întreabă: „Ce faci?” Faceţi componentele de la Mercedes! – toate componentele se fac în România… IT, diverse zone care există în ţara dv. şi disponibilitate şi capacităţi şi profesionalism. Ce faceţi cu drumul până la Sibiu sau până la Cluj, de exemplu? Că cei de la Renault sunt la limită să delocalizeze Renault (plecarea Dacia de la Pitești – n. red.). Ce faceţi cu aceea autostradă Piteşti-Sibiu care să traverseze munţii? Ne ieftineşte maşina cu 30-35 de euro. Nu e mare lucru, dar aţi promis de nenumărate ori. Delocalizarea – mulţi spun: da, principial e bine, sigur, s-a şi politizat mult subiectul, dar în termen economici, practici, e complicat, se face în timp şi se face în zone unde există şi forţa de muncă şi, mă rog, un anume tip de specific naţional al economiilor care să permită această delocalizare. De ce aţi fi mai buni ca alţii? Care sunt zonele de creditare din România, ce ar fi preferenţial?

– Și măcar dacă ar fi  vorba doar de asta…

– Pe de altă parte, sistemul bancar, cum bine ştiţi, e majoritar, este un sistem bancar din state puternic dezvoltate economic, dar care au intrat în recesiune. Şi sigur că se uită sucursalele la banca-mamă, din acest punct de vedere. Legat de nivelele de creditare pe plan local, titlurile de stat – în condiţiile în care, la un moment dat, apare o sesizare de la un alt stat partener, în legătură cu acte de corupţie, în legătură cu un anumit tip de atitudine faţă de banii europeni – până se rezolvă criza, este o chestiune deja decisă. Până se rezolvă criza, într-o astfel de sesizare, s-a întrerupt finanţarea! Şi atunci, dacă s-a întrerupt finanţarea pe investiţii, cum se uită sistemul bancar în a continua această investiţie? Și sunt multe astfel de subiecte. Noi nu discutăm decât de chestiuni care sunt foarte departe de aceste teme. Suntem la limita fie a unei perspective economice şi de modernizare a României extraordinare, fie a unei căderi economice aproape ireversibile pe termen scurt. Depinde ce alegem.

(Va urma)

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI: