Mihail Gorbaciov, ultimul președinte al Uniunii Sovietice, spune că reformele sale, începute în 1985, n-au reușit să fie implementate din cauza reprezentanților din Comitetul de Urgență de Stat, care „au profitat de situație, după lovitura de stat, pentru a strica țara”.
Joi, 23 aprilie, s-au împlinit 35 de ani de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS). În urma ei, s-a dat startul în procesul de reformare/reconstruire a URSS, cunoscut sub celebra denumire de „perestroika”.
Promotorul acestei strategii a fost Mihail Gorbaciov, care ajunsese secretar general al Comitetului Central al PCUS cu doar o lună înainte. Acum în vârstă de 89 de ani, fostul lider sovietic a vorbit, pentru RIA Novosti, despre semnificația noului curs politic stabilit în anul 1985.
* „Ne-am îndreptat nu numai către partid, ci către întreaga societate.”
* „Încă de la început, am văzut două pârghii cruciale pentru accelerarea dezvoltării socio-economice a țării: progresul științific și tehnologic și restructurarea mecanismului economic.”
* „Am pus omul în centrul atenției. «Activează factorul uman, dezvoltă democrația!» – oamenii au auzit aceste cuvinte. Am văzut acest lucru în călătoriile mele efectuate prin țară.”
* „Oamenii au început să se miște, au încetat să se mai teamă, au susținut nevoia de schimbare.”
* „Partea de politică externă a raportului a fost constructivă. Am exprimat disponibilitatea pentru dialogul cu Occidentul, cu SUA, cu China. Și, în același timp, ei au spus: «Nu recunoaștem dreptul niciunui stat sau grup de state la supremație sau la impunerea voinței lor». Cred că acest lucru este relevant astăzi și, în general, este relevant întotdeauna.”
* „A fost posibil ca, în câțiva ani, starea calitativă a societății să se schimbe. Schimbările și reformele ne-au permis să ajungem în punctul în care revenirea la trecut a devenit imposibilă.”
* „Perestroika a fost dificilă. Am comis greșeli. Trebuie să recunoaștem acest lucru. Tulburarea perestroikăi din 1991 a fost rezultatul acțiunilor puciștilor din Comitetul de Urgență de Stat și ale celor care au profitat de situație, după lovitura de stat, pentru a strica țara. Totuși, acest lucru nu exclude în niciun fel semnificația perestroikăi.”
În decembrie 1991, Uniunea Sovietică s-a destrămat, iar cele 15 republici unionale (Rusia, Ucraina, Belarus, Moldova, Lituania, Letonia, Estonia, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan, Kârgâzstan, Turkmenistan, Tadjikistan) au devenit independente.
Președintele URSS, Mihail Gorbaciov, s-a trezit și fără țară, și fără funcție. Noul lider de la Moscova a devenit Boris Elțîn, primul președinte al Federației Ruse post-sovietice.
