Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis în ședința de joi, 20 iunie, că România va trimite un sistem de apărare antianeriană Patriot în Ucraina. Decizia vine la o lună și jumătate după solicitarea președintelui SUA, Joe Biden, adresată omologului său român, Klaus Iohannis.
Tot în ședința CSAT de azi, Klaus Iohannis „a informat că i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al Organizației”.
La sfârșitul ședinței CSAT, Administrația Prezidențială a difuzat un comunicat de presă, în care se confirmă decizia ca un sistem Patriot al României să fie donat Ucrainei.
„Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem Patriot”, anunță comunicatul
Argumentația continuă: „Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind necesară, totodată, identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create”.
Pe 7 mai, la întâlnirea de la Casa Albă dintre Joe Biden și Klaus Iohannis, preșdintele SUA i-a solicutat omologului său român ca România să cedeze Ucrainei un sistem Patriot de apărare antiaeriană, dintre cele patru pe care le are.
Klaus Iohannis a declarat atunci presei că decizia va fi luată de CSAT. Ședința a fost amânată însă o lună și jumătate, din 7 mai până pe 20 iunie, deși Ucraina e bombardată permanent de rachetele rusești.
Comunicatul Administrației Prezidențiale, după ședința CSAT
„Joi, 20 iunie 2024, a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, Klaus Iohannis.
Agenda discuțiilor a fost consistentă, axată pe teme de interes prioritar din perspectiva mediului de securitate și a priorităților de acțiune pentru România.
Au fost trecute în revistă obiectivele prioritare ale României pentru Summitul NATO de la Washington, D.C. din 9-11 iulie 2024, fiind evidențiată necesitatea ca Summitul să permită reconfirmarea solidității unității transatlantice, să înregistreze progrese decisive în consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, pe linia celor decise la reuniunile de la Madrid și Vilnius, dar și să marcheze o angajare sporită politică și practică față de Ucraina, în paralel cu menținerea angajamentului pentru partenerii vulnerabili și pentru interacțiunea cu partenerii globali.
La finalul discuțiilor pe această temă, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării au aprobat obiectivele României la Summitul NATO din acest an.
Pe ordinea de zi a ședinței s-a aflat, de asemenea, și analizarea stadiului și a perspectivelor conflictului din Ucraina și a implicațiilor pentru România. În acest context, a fost subliniată deteriorarea continuă a situației de securitate în vecinătatea estică a țării noastre, ca urmare a intensificării acțiunilor militare ale Rusiei, fiind subliniate implicațiile și riscurile mai largi de securitate pe care aceste acțiuni le generează pentru regiune, în special pentru Republica Moldova, dar și pentru securitatea europeană și euroatlantică.
În discuțiile pe acest subiect, au fost subliniate eforturile de sprijinire a Ucrainei, cu punctarea perspectivelor oferite de Summitul de la Washington, D.C. pentru un angajament sporit al NATO față de Kiev.
România a sprijinit Ucraina încă de la începutul izbucnirii conflictului, fiind înțeleasă situația dramatică mai ales din perspectiva asigurării sistemelor defensive esențiale în contracararea agresiunii declanșate de Federația Rusă, care lovește zonele urbane și infrastructura critică a țării vecine.
Ministerul Apărării Naționale a prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Țării o analiză detaliată privind situația operaționalizării celor patru sisteme PATRIOT, derularea programului de înzestrare cu celelalte trei sisteme, importanța operațională a acestora la nivel național și aliat, precum și impactul generat de un eventual transfer al unui sistem.
Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT.
Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu Aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create.
Decizia s-a bazat pe o evaluare tehnică aprofundată a autorităților române, fiind luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor eventuale vulnerabilități pentru România. În același timp, vor continua discuțiile cu aliații astfel încât apărarea aeriană a țării noastre să fie în continuare consolidată.
Poziționarea României este și va continua să fie fără echivoc în susținerea multidimensională a Ucrainei, alături de comunitatea internațională, în dreptul său legitim la autoapărare în fața agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei.
Discuțiile la nivelul CSAT au vizat și demersurile naționale de consolidare a cooperării și a interacțiunii bilaterale cu Ucraina, evidențiate de procesele în curs privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România și Ucraina și consolidarea cooperării pe linie de securitate.
Tot în cadrul ședinței de astăzi, membrii Consiliului au analizat şi au aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în anul 2025.
Țara noastră va prelua funcția de comandant al operației EUFOR Althea, în teatrul de operații din Bosnia și Herțegovina, începând cu luna ianuarie 2025, pentru o perioadă de 12 luni.
Totodată, în ședința CSAT, Președintele României a informat că i-a anunțat pe aliații din cadrul NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de Secretar General al Organizației.
Președintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de Secretar General al NATO, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez.”
Regimentul 74 Patriot a fost înființat în 2018
Sistemele de apărare Patriot au fost întrebuințate pentru prima dată în primul război din Golf, în 1991, având rolul de a proteja aerodromurile și porturile maritime vitale, precum și centrele de comandă și control din Arabia Saudită și Israel, împotriva rachetelor balistice irakiene Scud (de fabrcație sovietică).
Sistemul Patriot este conceput să poată anihila, simultan, mai multe ținte. El poate doborî un număr mare de rachete inamice, pe un front foarte larg.
În 2018 a luat ființă Regimentul 74 Patriot, aflat în subordinea Statului Major al Forțelor Aeriene. Conform site-ului Ministerului Apărării Naționale, România a achiziționat cea mai recentă versiune de sisteme Patriot aflată în serviciu şi testată în luptă, capabilă să anihileze toate tipurile de amenințări aeriene actuale.
s-a propus ca sa nu se dea. Apoi, s-a dat. Realizati ce oameni de varf avem? Sa.ne rugam sa nu intram intr-un razboi…
Mentalitate de slugi jegoase. Poziția ghiocel, caracteristica românilor de sute de ani. În primul rind sint bani aruncați. Nu România trebuia sa dea sistemul, ci tocmai cei care încurajează războiul.
În al doilea rind nu exista nici o perspectiva de pace, toți incompetenții lumii s-au aruncat intr-un război surd care nu va duce la nimic bun.
În al treilea rind „negocierea” de care se vorbește e cam ca „cina câinelui”, vezi cazul Shengen unde sintem duși cu zăhărelul ca orice slugi. Probabil ca dl. Biden a uitat demult ce i-a cerut lui Iogannis.
Ăștia ne sint „conducatorii”? Vai de voi slugilor!