Scene violente, care amintesc de ce s-a întâmplat pe străzile Bucureștiului pe 10 august 2018, au loc acum în Minsk, capitala Belarusului, unde trupele de Securitate ale dictatorului Lukașenko reprimă brutal manifestațiile pentru libertate și democrație.
Sprijinit de Rusia lui Putin, dictatorul de la Minsk recuperează terenul, iar forțele de intervenție din Belarus bat, arestează și bombardează cu gaze iritante la grămadă, încercând să înspăimânte populația ieșită în stradă.
În fiecare zi, sute de manifestanți sunt reținuți și încărcați în dube.
Secvențele filmate și urcate pe YouTube de publicația britanică The Guardian sunt realmente dramatice, iar dacă decorul și uniformele securiștilor lui Lukașenko n-ar fi diferite, ai putea crede că asiști la violențele jandarmilor lui Dragnea, de acum doi ani.
La fel ca și jandarmii conduși în România de Sindile, Cucoș și Paraschiv, bătăușii lui Lukașenko acționează la adăpostul anonimatului, cu fețele acoperite, pentru a nu putea fi trași la răspundere ulterior. Când identitatea le este dezvăluită, se sperie și se retrag.
Rămași fără cagule, membrii trupelor de represiune dau înapoi, conștienți că e ilegal și imoral să-și folosească pumnii cât barosul împotriva unor femei – multe în vărstă
În înregistrea venită de la Minsk se vede cum gealați cât ușa, pachete de mușchi cu cagule pe față, lovesc în stânga și în dreapta într-o mulțime de femei care îi atacă atunci când încearcă să aresteze câteva dintre ele. Femeile le smulg cagulele de pe cap, descoperindu-le fețele, moment în care mascații – exact ca niște interlopi prinși asupra faptului – se sperie și bat în retragere.
În alte imagini apare o bătrână care are prinsă de mână o cătușă atârnată de o schelă metalică, supravegheată de la 20 de centimetri de câțiva mascați de 3 ori cât ea.
În plan secund se observă cum în autospecialele jandarmeriei bieloruse sunt încărcate tinere prinse că au protestat împotriva lui Lukașenko.
La fel ca și Dragnea și PSD, în 2018, dictatorul de la Minsk a invocat o tentativă de lovitură de stat atunci când poporul a ieșit în stradă să-i ceară demisia. Spre deosebire de România – unde reacția societății și a aliaților din NATO și UE a fost promptă, oprind tentativa PSD de instaurare a unui regim autoritar –, Belarusul nu face parte din nicio structură occidentală. Ținută într-o zonă gri, mai degrabă apropiată de Moscova, țara cu 10 milioane de locuitori n-are un aliat ferm, iar dictatorul la putere din 1994 a reacționat violent când i-a fost contestată legitimitatea.
În numele apărării suveranității, Lukașenko a trimis jandarmeria și armata în stradă, împotriva propriului popor. Liderii Opoziției au fost arestați sau au fugit din țară. Manifestațiile de masă continuă, în timp ce, zilnic, sunt operate alte sute de arestări printre protestatari.
Putin îl susține din umbră pe Lukașenko, speriat că protestele din Belarus s-ar putea răspândi, prin contagiune, și în Rusia.
