VIDEO. Răscoală mare în Mongolia. Oamenii au luat cu asalt Guvernul, pe care-l acuză că fură cărbunele țării ca să-l dea Chinei. Paguba estimată – 12,9 miliarde de dolari

0
68
O afacere de corupție de mari proporții a provocat o revoltă populară în Mongolia, unde Rusia și China au interese majore

Capitala Mongoliei, Ulan Bator, este luni scena unor proteste de masă, în cadrul cărora sute de oameni au luat cu asalt sediul Guvernului. Motivul nemulțumirilor: protestatarii reclamă că autoritățile fură cărbunele țării ca să-l dea Chinei. Conform calculelor presei locale, până acum Mongolia a fost păgubită de cărbune în valoare de 12,9 miliarde dolari, bani neplătiți de China.

În fața furiei populare, premierul Mongoliei, Luvsannamsrai Oyun-Erdene, a anunțat deschiderea unei anchete și a cerut populației să evacueze locul, în caz contrar urmând să fie folosită forța. Parlamentul mongol, aflat în prezent în ședință de urgență, discută problema introducerii stării de urgență în Ulan Bator, pe fondul protestelor populației.
Oamenii ieșiți în stradă – cei mai mulți dintre ei sunt studenți – acuză Guvernul că fură resursele de cărbune și le distribuie Chinei. Conform presei, China ar fi executat deja unii dintre cetățenii săi implicați în povestea de corupție și a trimis premierului Mongoliei o listă cu mongolii implicați în această afacere.

Povestea este însă mult mai complexă și mai nuanțată. Mongolia, deși are doar 3,3 milioane de locuitori, are o suprafață de două ori mai mare decât a Turciei. Este, în acest moment, țara cu cele mai mari zăcăminte de cărbune din lume. În contextul crizei mondiale și al războiului pornit de Rusia în Ucraina, aceasta devine o marfă căutată.

În același timp, Mongolia deține și alte resurse naturale inestimabile: e pe locul doi în lume la rezervele de uraniu și are unele dintre cele mai mari zăcăminte de argint. De asemenea, pe teritoriul său se află cantități foarte mari de aur, cupru, minereu de fier, fosfor și zinc.
Noul premier, venit la putere anul trecut, a inițiat un plan foarte ambițios, prin care să scoată țara din sărăcie folosind aceste resurse inestimabile. În acest moment, mare parte a populației este nomadă, iar cel puțin 33% din locuitori sunt foarte săraci.

Confom proiectului, până în 2050 Mongolia ar trebui să se transforme dintr-o țară care se bazează pe agricultură într-una modernă, care să se axeze pe exploatarea resurselor naturale – ceva oarecum asemănător cu ce fac țările din Golf. În următorii 30 de ani, PIB-ul pe locuitor ar trebui să urce de la 4.009 dolari la 38.359.

Implementarea proiectului a stârnit însă resentimentele celor doi mari vecini ai Mongoliei. Regimurile dictatoriale din Rusia și China nu au niciun interes ca această mare țară să iasă din sărăcie și să scape de sub control exploatarea zăcămintelor de acolo. În special Beijingul privește cu ostilitate planurile create la Ulan Bator.

Premierul Oyun-Erdene, în vârstă de 42 de ani, este un personaj pro-occidental, care a făcut facultățile de Jurnalism și Drept, apoi a mer la Harvard, unde a făcut Politici Publice. Este o ruptură brutală de generațiile anterioare, cu lideri educați la Moscova și Beijing. A vorbit adesea despre cât de supărat este „să văd cât de birocratică, de corupți și de divizată politic” este Mongolia.

Pentru a evita dependența de creșterea și descreșterea ciclică a prețurilor la materiile prime, noul premier vrea să modernizeze economia prin investiții masive în infrastructură. Sunt în plină derulare zeci de proiecte, cu centrale hidroelectrice, căi ferate și alte uzine. S-au semnat înțelegeri foarte avantajoase, care au adus miliarde de dolari la buget, cu giganți minieri precum Rio Tinto, dar și cu Guvernul Australiei.

Occidentul a fost receptiv la cererile Mongoliei. Germania a reluat în iunie ajutorul pentru această țară după doi ani de pauză. De la 1 iulie, mongolii au devenit eligibil pentru programul de vize de vacanță în Australia. Premierul Oyun-Erdene a fost în Singapore, unde a discutat despre listarea la bursă a firmelor mongole care se ocupă de minerit. Folosind exemplul Estoniei, el vrea să ceară specialiști din Coreea de Sud pentru transformarea digitală a țării.

Dar Mongolia rămâne în continuare deopotrivă dependentă și amenințată de China și Rusia. Guvernul de la Ulan Bator n-a îndrăznit să voteze la ONU împotriva Rusiei după ce această țară a invadat Ucraina. 90% din comerțul său e mai departe cu China, iar exporturile se fac prin porturile chinezești.

Așa că, în acest moment, în jurul Mongoliei se dă o luptă care depășește aparențele.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* Motivul pentru care Putin ar fi ordonat lichidarea ministrului de Externe din Belarus: „Makei a dat garanții Occidentului, în numele lui Lukașenko, în legătură cu expulzarea prizonierilor politici spre Europa”

* „Mineriada” din TVR se îndreaptă spre directorul Turturică. Gașca Săseanu – Chioțea – Olaianos încearcă „execuția” Nadinei Vlădescu

* George Simion preia narativul rusesc și cere să lăsăm Moldova să moară de frig și foame: „România nu mai trebuie să finanțeze Guvernul de la Chișinău nici măcar cu un leu!”

* Listele negre făcute de putiniștii români. Politicieni, medici, jurnaliști, artiști și sportivi „vacciniști” sunt somați să-și ceară scuze, fiind comparați cu „criminalii Revoluției”!

* Rusia se surpă din interior. Un sondaj secret comandat de Kremlin arată că doar 25% dintre ruși mai susțin războiul din Ucraina, iar 55% vor începerea imediată a negocierilor de pace

* 83 de ani de la începutul Războiului de Iarnă: cum a atacat Rusia sovietică Finlanda fără declarație de război, pentru că nu-i cedase 10% din teritoriu. Rușii au bombardat mai întâi orașul Helsinki

* CM 2022. Se știu deja două „sferturi” din patru: Argentina – Olanda și Franța – Anglia. Marile favorite calcă totul în picioare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here