România a înregistrat o creștere economică de 788% în perioada 2000-2022, de departe cea mai mare din întreaga Europă în intervalul măsurat, relevă o hartă publicată pe contul Amazing Maps de pe Instagram. Chiar dacă informațiile nu sunt noi, impactul vizual al hărții prezintă extrem de clar, dincolo de orice posibilitate de relativizare sau contestare, impactul pozitiv unic pe care l-a avut pentru România aderarea la Uniunea Europeană (2007) și NATO (2004).
Datele folosite de cei care au realizat harta sunt de la Statista.com, un cunoscut site care centralizează date și statistici din întreaga lume. Însă sunt ușor de conformat și din alte surse. Dacă apelăm informațiile de la Banca Mondială, vedem că România avea un PIB de 35,95 miliarde dolari în 1999 și de 37,25 miliarde dolari în 2000, iar în 2021 a avut un PIB de 284 miliarde. Așadar, conform Băncii Mondiale, creșterea PIB-ului României din 1999 până în 2021 a fost de 811%, iar din 2000 până în 2021 a fost de peste 762%.
UE a ajutat cele mai sărace țări să recupereze cel mai rapid decalajele. După România, în clasamentul creșterii economice vin Bulgaria, Lituania, Estonia și Letonia
Graficul Amazing Maps este edificator. Cel mai mult au crescut țările din Europa de Est care, în preajma aderării la UE, aveau cel mai scăzut nivel de trai. Este imposibil de evitat o legătură cauză-efect: Uniunea Europeană a pompat resurse în aceste zone, pentru a le ajuta să crească economic și nu numai. Pentru că la ascensiunea economică a țărilor respective n-au contribuit doar fondurile venite prin Comisia Europeană (zeci de miliarde de euro), ci și modernizarea legislației, investițiile de capital privat, oportunitățile de afaceri ale firmelor autohtone cu cele din restul Europei etc.
După România, cu creștere de 788% (adică economia a crescut de aproape 8 ori în 22 de ani!), urmează a doua cea mai slab dezvoltată țară, Bulgaria, cu creștere de 669%. Pe locul trei este Lituania, cu 628%.
Locurile 4 și 5 sunt ocupate de Estonia – 617% creștere – și Letonia – 544%.
Intrate pe circuitul de integrare în UE mult mai devreme decât România, țările central-europene au avut și ele o creștere foarte puternică în ultimii 22 de ani, chiar dacă nu la fel de spectaculoasă: Slovacia – 464%, Cehia – 367%, Polonia – 313%, Ungaria – 310%.
Este interesant de remarcat cum și țările intrare de curând în UE sau care sunt doar la stadiul de preaderare (cum a fost România în perioada 2000-2007) se bucură deja, odată cu intrarea în circuitul european, de o explozie a PIB-ului. Albania (cu care s-au deschis negocierile de aderare în acest an) a crescut cu 465%, Macedonia de Nord – cu 265%, Croația – cu 250%.
La nivelul vechilor state membre UE, cel mai mult a crescut Irlanda – 291%, urmată de Olanda – cu 119%. Germania a avut o creștere de 101%, Franța – de 82%, Italia – de 67%.
România a ajuns cel mai aproape din întreaga sa istorie de nivelul mediu de trai al Europei
Sigur că această creștere formidabilă a României și a celorlalte țări est-europene arată atât de spectaculos pentru că a reprezentat saltul de la aproape nimic (cum era înainte de intrarea în UE) la ceva care e încă destul de puțin. Dar o scurtă privire în timp, de-a lungul ultimului secol, ne poate da niște repere de comparație:
– în 1913, România Mică avea un PIB/locuitor de 67% din media Europei.
– în 1938, după distrugerile cumplite din Primul Război Mondial, greutățile integrării noilor provincii și criza economică majoră din 1929-1933, România Mare coborâse la un PIB/locuitor de 51% din media Europei.
– în 1989, după aproape 45 de ani de pace, dar în comunism, România ajunsese la un PIB/locuitor de numai 32% din media Europei. În acel moment, țara noastră era pe penultimul loc pe continent, după Albania.
– în 2000, după un deceniu în care România fusese condusă de foștii comuniști și, în plus, navigase în „zona gri”, nefiind membră UE și NATO, PIB-ul se contractase și mai mult, coborând la 26% din media Europei.
– în 2021, la 14 ani după aderarea efectivă la UE, România urcase la 73% din media PIB-ului/locuitor din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că, raportat la întreaga Europă, media trebuie să fie undeva, la 80%.
Perspectiva estimată de specialiști este că, în 2026, România ar trebui să depășească Polonia la PIB/locuitor, cu condiția ca Guvernul să facă în cele din urmă reformele legislative promise și mult-așteptata digitalizare a administrației.
Astia de la Banca Mondiala mint in statistici mai tare ca Mirel Palada.
Sa-mi spuna cineva daca percepe o crestere a nivelului de trai de 788 de ori? Poate securistii si politicienii.
O anumita crestere exista, dar mult mai mica, si o platim cu un pret mare. Traim pe datorie, am pierdut multa forta de munca si am devenit dependenti de cadourile de la UE in schimbul cererii de inchidere a multor unitati de productie.
Se spune ca daca ai destule date statistice poti demonstra orice. Doar selectezi criteriile care convin.
Ma intreb cum poti sa apreciezi o asemenea statistica ”revelatoare”?