Comisia Europeană a aprobat miercuri Planurile Naționale Strategice pe agricultură în valoare de 20,5 miliarde de euro pentru două dintre ultimele țări din UE care rămăseseră cu temele nefăcute: România și Bulgaria. Din total, 14,9 miliarde de euro îi revin României – o sumă colosală destinată creșterii competitivității fermierilor români, tehnologizării, sprijinirii industriei prelucrătoare de carne, lactate, fructe, legume și sprijinirii tinerilor din agricultură. Este cea mai mare investiție care s-a pompat vreodată în agricultura României, în toată existența țării noastre.
Planul Național Strategic face parte din noua Politică Agricolă Comună (PAC) care urmează să fie demarată în UE peste câteva zile, de la 1 ianuarie 2023. PAC se întinde pe 4 ani, 2023-2027, și are o finanțare totală de 270 de miliarde de euro. Banii se împart la cele 27 de state membre, iar României îi revine peste 5,5% din total.
Această infuzie colosală a fost aprobată însă, practic, pe ultima sută de metri. Ministerul Agriculturii, care în ultimul an a fost condus de PSD-iștii Adrian Chesnoiu (trimis în judecată pentru corupție, între timp) și „nea Petrică” Daea (o relicvă comunistoidă rătăcită la guvernare în secolul XXI), n-a fost în stare să elaboreze strategia cerută de Bruxelles pentru a da banii, astfel că s-a ajuns ca României să i se aprobe planul cu mai puțin de o lună înainte de startul PAC!
În esență, Planul Național Strategic al României din cadrul PAC vizează ridicarea nivelului agriculturii din țara noastră, pe care Uniunea Europeană vrea s-o dezvolte până la recuperarea totală a decalajelor față de media continentală.
Planul României are, ca scopuri strategice, creșterea competitivității fermierilor și îmbunătățirea substanțială a condițiilor de viață ale acestora. O sumă masivă, de 1,1 miliarde de euro, se va duce la investițiile în ferme și unitățile de prelucrare.
Principala schimbare este că, dacă până acum se punea accentul pe îndeplinirea și respectarea normelor UE, acum miza se mută pe rezultate și performanță. Cu alte cuvinte, miliardele vor merge în creșterea productivității.
De asemenea, UE va finanța sprijinirea fermierilor afectați de pierderea producției în caz de calamitate (inundații, secetă etc) și despăgubirea lor.
Un element important va fi subvenționarea tinerilor fermieri – care vor primi peste 430 de milioane de euro. De asemenea, va fi finanțată trecerea la o agricultură mai puțin poluantă, protejarea biodiversității și practicile ecologice. În urma acestor investiții, se estimează crearea a 12.000 de locuri de muncă.
