O amplă acțiune polițienească a dus miercuri la arestarea a 25 de persoane care complotau pentru răsturnarea ordinii de drept și preluarea puterii în Germania. Complotiştii erau inspiraţi de teoriile conspiraţioniste ale „statului paralel”, susţinute de organizații extremiste precum QAnon (în SUA, cu ramificații în toată lumea), Reichsbürger (ce nu recunoaşte legitimitatea Germaniei moderne) sau de indivizi rătăciți gen radu Moraru (în România).
Gruparea complotistă voia să-l instaleze la putere pe Prințul Heinrich al XIII-lea (din Casa Regală de Reuss) şi vedeau în Rusia o ţară pe care să se bazeze în instaurarea noii lor ordini, spun procurorii. De altfel, liderul puciștilor ar fi luat legătura cu reprezentanţi ai Rusiei, dar Kremlinul neagă orice implicare, relatează Reuters şi France Presse, citate de News.ro.
În ultimii ani, autorităţile germane au clasificat violenţa de extremă dreapta drept principala ameninţare la adresa ordinii publice, punând-o chiar înaintea riscului jihadist. În primăvară, fusese destructurat un alt grup de extremă dreapta, suspectat de planificarea unor atentate în ţară şi de tentativa de răpire a ministrului Sănătăţii, Karl Lauterbach, pe care-l învinovăţeau pentru restricţiile anti-Covid.
Cei 25 de complotişti reţinuţi miercuri ar fi fost inspiraţi de mişcarea germană cunoscută sub numele de Reichsbürger („Cetăţeni ai Reichului”), care respinge ordinea statului actual, nu-i recunoaşte instituţiile, nu se supune poliţiei. Adepţii ei nu plătesc impozite şi nu-şi reînnoiesc plăcuţele de înmatriculare ale vehiculelor.
Dintre cei aproximativ 20.000 de activişti ai acestei ideologii din Germania, o parte s-au radicalizat, inclusiv negaţionişti ai Holocaustului, şi au luat în considerare recurgerea la acţiuni violente.
Heinrich al III-lea, Rüdiger V. P. și morții „necesari”
În cazul grupului destructurat miercuri, membrii acestuia făceau adesea referire şi la teoriile mişcării QAnon, grup conspiraţionist de extremă dreapta din SUA (susținător al lui Donald Trump), spun procurorii.
Complotiștii erau ferm convinşi că Germania este condusă în prezent de membri ai aşa-numitului „stat parael” şi că intervenţia iminentă a „Alianţei” (o societate secretă superioară din punct de vedere tehnic, formată din guverne, servicii de informaţii şi militari din diferite ţări, inclusiv din Rusia şi SUA) „va aduce eliberarea”, au explicat procurorii.
După ce ar fi luat cu asalt Parlamentul şi chiar ar fi comis asasinate politice, complotiştii aveau de gând să-l instaleze la putere pe un membru al unei vechi familii regale germane, identificat de autorităţi doar cu iniţialele P. R. şi căruia i se spunea Heinrich al XIII-lea. Un alt suspect, Rüdiger V. P., era şeful braţului militar al mişcării complotiste.
Organizaţia era foarte bine structurată şi ierarhizată, formată dintr-un „organism central” şi o „ramură militară” responsabilă cu achiziţionarea de echipamente, cu pregătirea armelor şi cu recrutarea de adepţi. De asemenea, mişcarea avea comitete pentru „justiţie”, „afaceri externe” şi „sănătate”.
Printre protagoniştii grupului se numără şi foşti militari. În octombrie, aceşti membri ai „braţului militar” ar fi cercetat cazărmile armatei germane pentru a vedea dacă au capacitatea de a găzdui propriile trupe după „lovitura de stat”.
În planul său de eliminare a ordinii democratice, această reţea era conştientă că vor exista şi morţi, „un pas intermediar considerat necesar” pentru a realiza „schimbarea sistemului”.
De altfel, grupul a procurat echipament, a încercat să recruteze noi membri și a ținut lecții de tragere cu arma, au adăugat procurorii. Accentul eforturilor de recrutare a fost în primul rând pe membri ai armatei și ofițerilor de poliție.
Rușii neagă orice implicare
„Prinţul” Heinrich – care provine din Casa Regală de Reuss, ce a domnit cândva asupra unor părţi din estul Germaniei – ar fi a luat legătura cu „reprezentanţi ai Federaţiei Ruse în Germania”, ţară pe care grupul o vedea ca fiind partenerul său central pentru stabilirea noii ordini.
Nu există însă dovezi că reprezentanţii Rusiei au reacţionat pozitiv la această cerere. Ambasada Rusiei în Germania, citată de agenţia de ştiri rusă RIA, a declarat că instituţiile diplomatice şi consulare ruseşti din Germania nu menţin contacte cu reprezentanţi ai grupurilor teroriste şi ai altor grupuri ilegale.
Şi Kremlinul a negat orice legătură cu arestările din Germania. „Aceasta este o problemă internă a Republicii Federale Germania, ei înşişi văd că nu se poate vorbi aici de nicio interferenţă din partea Rusiei”, a reacţionat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Ministrul german de Interne, Nancy Faeser, a declarat că Guvernul va răspunde cu toată forţa legii împotriva unor astfel de încercări de a răsturna ordinea constituţională a statului. De asemenea, Faeser a precizat că anchetele ulterioare vor dezvălui cât de departe au avansat planurile grupului pentru lovitura de stat.
Asalt asupra Reichstag-ului. Se pregăteau să atace Bundestag-ul
Anchetatorii suspectează că teroriștii aveau planuri concrete ca un mic grup de membri înarmaţi să ia cu asalt Camera inferioară a Parlamentului de la Berlin, Bundestag-ul.
În august 2020, în timpul unor proteste în masă faţă de restricţiile din pandemie, aceștia au luat cu asalt treptele clădirii Reichstag-ului (Camera superioară a Parlamentului), reaminteşte Reuters. Unii dintre ei aveau steaguri ale extremei drepte.
Agenţia de informaţii interne a Germaniei spune că în jur de 21.000 de persoane fac parte din mişcarea Reichsbürger („Cetăţeni ai Reichului”), iar aproximativ 5% dintre acestea sunt considerate ca fiind de extremă dreapta. Aproximativ 2.100 de membri Reichsbürger sunt gata să recurgă la violenţă pentru a-şi atinge obiectivele, potrivit raportului anual din 2021 al agenţiei.
„Un om confuz, care îmbrăţişează teorii ale conspiraţiei”
Casa Reuss se distanţase anterior de Heinrich, spunând că este „un om confuz, care îmbrăţişează teorii ale conspiraţiei”, potrivit presei locale.
Într-un discurs din 2019 în care a denunţat structurile politice moderne, Heinrich Reuss declara că dinastia familiei sale poate fi urmărită până în anul 900 după Hristos şi că, în fostul principat Reuss, oamenii duceau „vieţi fericite”, deoarece structurile administrative erau „directe şi transparente”.
„Dacă lucrurile nu mergeau bine, te duceai pur şi simplu la prinţ”, a spus el. „La cine ar trebui să te adresezi astăzi?”, a întrebt retoric. „După cel de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost un stat vasal, guvernat de aliaţii occidentali”, a acuzat anarhistul.
Monarhia din Germania a fost abolită în urmă cu un secol. Când Constituţia de la Weimar a intrat în vigoare, la 14 august 1919, privilegiile şi titlurile legale ale nobilimii germane au fost anulate. Prin urmare, în mod oficial, nu există prinţi şi prinţese în Germania, precizează Reuters.
Suspecţii reţinuţi miercuri vor compărea în faţa unui judecător de la Curtea Federală de Justiţie, care va emite mandate de arestare şi va decide cu privire la arestarea lor preventivă.
