Într-un amplu material publicat de „Republica Oltenia” este prezentat modul în care mitropolitul Olteniei tergiversează, de peste o jumătate de an, trimiterea în judecata bisericească a doi preoți craioveni care au fost demascați de CNSAS, în instanța civilă, ca foști colaboratori ai Securității regimului Ceaușescu.
La începutul acestui an, un creștin ortodox din Craiova – a cărui identitate este protejată de publicația „Republica Oltenia” – a transmis către Mitropolitul Olteniei o sesizare prin care solicita ca preoții craioveni Gheorghe Zamfir și Alexandru Isvoranu să fie trimiși în judecata Consistoriului eparhial (instanța bisericească de judecată), sub acuzația că „au încălcat grav Canoanele și Învățătura de Credință a BOR prin colaborarea activă și pe perioadă lungă de timp, în calitate de informatori, cu Securitatea comunistă, instrument criminal de teroare și represiune al regimului de dictatură comunistă”.
Acuzația este susținută cu trimiteri la sentințele civile, definitive, irevocabile și executorii, emise de instanța de judecată civilă, prin care se constată calitatea de colaboratori ai Securității comuniste în cazul celor doi preoți craioveni.
Inițiatorul sesizării solicită ca ei să fie caterisiți, adică scoși din rândul preoților BOR, măsură considerată a avea valoare de simbol, „ca o minimă reparație morală adusă persoanelor (preoți, profesori de Teologie, elevi ai Seminarului teologic, credincioși din parohii) care au avut de suferit în urma colaborării cu Securitatea comunistă în care, în mod liber și fără să fie supuși vreunei amenințări, s-au implicat preoții în cauză.”
După trimiterea acestei sesizări – care, în mod firesc și conform cu reglementările bisericești cu privire la disciplina preoților și funcționarea Consitoriului, trebuia să fie suficientă pentru începerea judecării celor doi preoți –, Mitropolia Olteniei lansează un „dialog al surzilor”.
Un dialog concretizat în doar două adrese de răspuns către creștinul care a solicitat pedepsirea preoților foști turnători ai Securității. În primul răspuns, după aproximativ o lună, petentul este informat că „speța se află în atenția noastră și s-au dispus cele necesare. În prezent, preoții în cauză sunt pensionari, s-au spovedit și au urmat canon de pocăință”.
În urma unei noi scrisori adresate de petent către mitropolitul Olteniei, Irineu Popa, prin care erau solicitate clarificări cu privire la cele comunicate de oficialii bisericești, după mai mult de 30 de zile, Mitropolia Olteniei răspunde, „cu frățească dragoste”, că „dosarul este în curs de analiză și cercetare”.
Aceasta a fost ultima comunicare emisă de Mitropolia Olteniei, în speța având ca subiect situația clericală a celor doi preoți turnători ai Securității comuniste.
Creștinul care a inițiat acțiunea în instanța bisericească – o acțiune perfect legală, conform normelor de funcționare a instanțelor de judecată ale BOR – a revenit, după aproximativ 3 luni de tăcere din partea oficialilor bisericești, cu un nou apel prin care solicită să se dea curs sesizării comunicate Mitropolitului Olteniei la începutul acestui an.
Detalii despre acest caz șocant, inclusiv documente depuse la dosar în sesizarea către Consistoriul Arhiepiscopiei Craiovei, pot fi lecturate pe site-ul publicației craiovene „Republica Oltenia”.
Cine este Mitropolitul Irineu Popa, protectorul preoților-securiști?
Mitropolitul Irineu al Olteniei – Ioan Popa, pe numele de mirean – s-a născut în comuna Perișani, județul Vâlcea, la 16 noiembrie 1957. Mânăstirea Frăsinei îl primește ca frate (neofit) în anul 1974. Urmează cursurile Seminarului Teologic din Craiova (1975-1980) și ale Institutului Teologic Universitar București (1981-1985), unde obține licența în Teologie cu teza „Cunoașterea lui Dumnezeu și ideea de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa”.
După absolvirea facultății, în anul 1985, la vârsta de 28 de ani, devine monah la Mânăstirea Frăsinei. Nu slujește prea mult pe cărările vieții călugărești aspre de la Frăsinei, pentru că după nici un an de călugărie, pleacă din țară, cu aprobarea autorităților comuniste, pentru a urma cursurile de limba și literatura franceză la Facultatea de Litere a Universității din Grenoble (1986-1987). Tot în Franța, la Paris, își continuă pregătirea de doctorat la Institutul Teologic Ortodox „Saint Serge” din Paris (1986 -1990).
Tânărul călugăr Irineu profită din plin de deplasarea în Occident și se plimbă, în interes academic, la Londra (1989-1990), unde urmează cursuri de limba engleză, și la Ierusalim, unde participă la cursuri de arheologie biblică, la Institutul de Arheologie Biblică din Tantur (1990-1991)
Viitorul mitropolit Irineu – cu aprobarea superiorilor din BOR și cu viza autorităților comuniste, obligatorie în epocă – participă și la câteva evenimente religioase internaționale organizate în Europa de Vest: Congresul liturgic de la Institutul Teologic „Saint Serge” (Paris, 12-19 iunie 1986), Colocviul internaţional „Ortodoxia şi frumuseţile ei într-o într-o lume secularizată” (Bossey, Elveţia, 17-24 aprilie 1987), Colocviul ştiinţific „Rolul religiei în cultura şi civilizaţia popoarelor”, organizat de Institutul mondial al Religiilor (Paris, 5-8 martie 1988), Colocviul ortodox-protestant „Constantinopol şi Biserica” (Paris, 7-12 februarie 1989).
Proaspăt întors din misiunea academică pe care o executase cu brio în Europa Occidentală, tânărul călugăr Irineu (ridicat, între timp, la treapta de arhimandrit) este ales, pe 6 septembrie 1991, prin votul Sinodului BOR, ca arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului, cu titlul „Slătineanul”. La acel moment, Biserica Ortodoxă Română se reorganiza, discret și conform intereselor unui grup „reformator” compus din ierarhi, preoți, monahi și intelectuali ortodocși, după ce, în urmă cu un an, Patriarhul Teoctist reușise să negocieze cu „puciștii” din Sfântul Sinod condițiile reîntoarcerii sale în scaunul de Patriarh.
La o vârstă foarte tânără – nici 34 de ani împliniți – și după puțini ani petrecuți efectiv în smerenia chiliei de mânăstire, arhimandritul Irineu intră în grupul select al episcopilor care formează Sfântul Sinod al BOR, elita formată din cele câteva zeci de persoane care decid, în numele a peste 16 milioane de cetățeni români ortodocși, cum sunt gestionate bogățiile imense aflate în proprietatea BOR și relația acestei Biserici cu propriii credincioși, cu statul român, cu Uniunea Europeană și cu celelalte culte din România.
În activitatea de arhiereu-vicar al Episcopiei Râmnicului, Irineu se dedică unei ctitorii de suflet, anume așezământul din comuna Grădinari. Tot în această perioadă, se pare că a cunoscut-o pe monahia Miriam, o prezență controversată în cercul de apropiați ai mitropolitului și care l-a însoțit permanent, pe parcursul carierei de ierarh, și-l slujește, cu loialitate, la Mitropolia Olteniei.
Arhiereul-vicar Irineu „Slătineanul” este ales de Sinodul BOR, în ziua de 8 iulie 2008, ca Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei, urmare a faptului că Mitropolitul Teofan, favoritul fostului Patriarh Teoctist, fusese promovat în scaunul Mitropoliei Moldovei, după ce se retrăsese din competiția pentru funcția de Patriarh al BOR.
În cei 12 ani de activitate la conducerea Mitropoliei Olteniei, mitropolitul Irineu a reușit să devină, cu prețul dobândirii imaginii de personaj controversat, cel mai performant ierarh al BOR în atragerea de fonduri europene. Probabil că anumite erori comise în utilizarea banilor europeni au atras interesul procurorilor DNA, care au solicitat ANAF, în 2016, să realizeze un control financiar-contabil la sediul Mitropoliei Olteniei. Oficialii Mitropoliei au precizat că ar fi avut loc o „activitate uzuală de sfârșit de an” a ANAF, iar DNA ar fi confirmat indirect, conform presei locale, că ar efectua acte de urmărire penală într-un dosar care viza activitatea Mitropoliei. Din 2016, s-a așternut tăcerea peste acest dosar…
În Craiova, implementarea proiectelor de asistență socială cu finanțare europeană de către Mitropolia Olteniei, prin Sectorul Social, Asociația „Vasiliada” și parohii din subordine, are un specific aparte. După finalizarea perioadei de sustenabilitate a proiectului, pe parcursul căreia Uniunea Europeană obligă beneficiarul să păstreze destinația edificiului renovat, dotat etc. (centru de asistență socială, filantropie, în speța discutată) cu bani europeni, mitropolitul Irineu a decis, în câteva situații, să renunțe la activitatea de asistență socială începută cu sprijinul UE și să transforme fostele centre sociale în activități aducătoare de venituri.
Așa s-a întâmplat în cazul Centrului social multifuncțional „Best Life” pentru copiii dezavantajați social din Craiova, ca să dăm doar un exemplu. Sediul acestuia a fost renovat și înzestrat cu dotările necesare în cadrul unui proiect finanțat din bani europeni, apoi transformat din centru social în școală postliceală privată, anume Școala Postliceală Sanitară „Sfântul Ștefan”.
Această școală privată, în coordonarea Mitropoliei Olteniei, oferă specializare în profesiile de asistent medical de farmacie (1.900 lei/an taxa de școlarizare) și de asistent medical generalist (2.400 lei/an taxa de școlarizare).
Despre Mitropolitul Irineu mai este cunoscut faptul că a dezvoltat o relație de strânsă colaborare, chiar de prietenie, cu lideri ai PSD, printre aceștia regăsindu-i pe Victor Ponta, Lia Olguța Vasilescu și Liviu Dragnea.
Prim-ministrul Victor Ponta era prezentat de Mitropolitul Irineu, în septembrie 2014, miilor de credincioși participanți la ceremoniile hramului Mânăstirii Maglavit, ca „oaspetele nostru scump și drag”, căruia i-a dăruit și o icoană pentru „a-l ajuta întotdeauna în ceea ce întreprinde şi face pentru viaţa noastră, pentru poporul român, şi să-i ajute Maica Domnului să fie aşa cum şi-a propus”.
În noiembrie 2014, chiar în ziua alegerilor prezidențiale, mitropolitul Irineu făcea o pledoarie publică străvezie pentru susținerea lui Victor Ponta, candidatul PSD, declarând în cadrul unei predici ținute la o biserică din comuna Runcu (județul Gorj): „Să ne rugăm ca bunul Dumnezeu să ne dea conducători ortodocşi, cinstiţi şi corecţi. Pentru că aceasta este bucuria noastră. Să avem în vedere acest lucru, ca sfânta noastră ortodoxie să fie întotdeauna la înălţime, atât prin viaţa noastră, cât şi prin reprezentanţii noştri…”. O declarație făcută în contextul în care Klaus Iohannis, contracandidatul lui Victor Ponta, este de religie protestantă!
Anumite indicii ne spun că, în PSD, mitropolitul Olteniei îi are prieteni și pe vestiții frați Stănescu de la Olt. Recent, o inițiativă legislativă intitulată „Lege privind comasarea terenurilor agricole deținute de asociațiile agricole constituite de unitățile de cult” îi oferea, indirect, mitropolitului Irineu, posibilitatea de a schimba terenuri agricole dispersate, aflate în proprietatea unei asociații pe care o controlează (Asociația „Iconom”, înființată în anul 2014) pe terenuri agricole comasate din proprietatea Agenției Domeniului Statului, cu titlu gratuit și (atenție!) fără plata diferențelor de valoare a terenurilor implicate în schimb.
Conform articolului 2 din acest proiect de lege, „terenurile agricole din extravilan, prevăzute la art. 1 aflate în proprietatea asociației agricole a unităților de cult, precum și cele dobândite ulterior de această asociație (a unității de cult – n. red.) prin donație de la unitățile de cult care au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ce au aparținut acestora, conform prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, vor fi reorganizate prin comasare la cererea asociației agricole prin schimburi de terenuri, de suprafețe egale, cu Agenția Domeniilor Statului pe amplasamente agreate.”
În textul articolului este important paragraful care vorbește despre terenurile agricole „dobândite ulterior de asociație prin donație de la unitățile de cult care au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ce au aparținut acestora”.
Asociația „Iconom”, aflată sub păstorirea mitropolitului Irineu, a dobândit terenurile agricole pe care le are în proprietate prin acte de donație făcute de parohii din Arhiepiscopia Craiovei (Dolj și Gorj). În 2015, presa a relatat că oficiali ai Arhiepiscopiei Craiovei ar fi comunicat preoților din parohiile care dețineau terenuri agricole obligația de a dona aceste terenuri către Asociația Agricolă „Iconom”. În acest scop, ar fi fost distribuite către preoți formulare tipizate pe care urmau să le completeze pentru finalizarea donației.
Legea în discuție a fost inițiată de 10 deputați de la mai multe partide (PSD, Pro România, ALDE, PMP și PNL). Între inițiatori se remarcă deputatul Alexandru Stănescu (PSD), președintele Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice a Camerei Deputaților (dar și fratele vestitului baron Paul Stănescu de la Olt!), deputații Ioan Dîrzu (PSD), Dănuț Păle (PSD) și Nicolae Giugea (PNL), vicepreședinți ai aceleași comisii, deputatul Dan Ciocan (de la PSD Olt și el, ca și Paul Stănescu), secretarul comisiei, deputații Nicu Niță (PSD) și Florică Ică Calotă (ALDE), membri ai comisiei.
Pe de o parte, observăm că 7 din cei 10 inițiatori ai legii sunt membri ai Comisiei de specialitate a Camerei Deputaților în chestiuni agricole. Pe de altă parte, prezența unui deputat liberal într-un grup de deputați care aparțin, în majoritate, PSD și partidelor-satelit ale PSD poate fi explicată doar prin supoziția că Nicolae Giugea, actual candidat al PNL la funcția de primar al Craiovei, are o relație veche de prietenie cu mitropolitul Irineu, beneficiarul principal al proiectului de lege. Sau, cine știe, poate că liberalul craiovean a primit de la mitropolitul Olteniei promisiunea unei binecuvântări arhierești la viitoarele alegeri, ca să fie străluminat alegătorul ortodox din Craiova când își va exercita votul.
În ziua de 13 mai 2020, în plină pandemie, legea este adoptată de Camera Deputaților (169 voturi pentru, 125 contra și 10 abțineri), la mai puțin de trei săptămâni după ce fusese adoptată tacit de Senat (prin depășirea termenului de adoptare) și trimisă spre promulgare.
Ziua 13 a fost însă cu ghinion. Legea a fost atacată la CCR de către deputați ai Grupurilor Parlamentare ale Partidului Uniunea Salvați România (USR), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Partidului Național Liberal (PNL), Grupul Minorităților, precum și de deputați neafiliați.
Despre mitropolitul Irineu, ocrotitorul de preoți-turnători ai Securității, se mai poate spune că, în calitate de Arhiepiscop al Craiovei, a reușit performanța de a rămâne conducătorul singurei eparhii ortodoxe de pe teritoriul României care nu are un episcop-vicar, adică un alt ierarh ca ajutor în activitatea de păstorire a arhiepiscopiei (formată din Dolj și Gorj). O situație ciudată, dacă ne gândim că în vremea când această eparhie era condusă de mitropolitul Teofan, au existat la un moment dat chiar doi episcopi-vicari în conducerea arhiepiscopiei. Se pare că Patriarhia și Sinodul doresc să schimbe cât mai curând această situația și să numească un episcop-vicar la Mitropolia Olteniei, cel puțin așa afirmă surse din BOR.
Protecția oferită celor doi turnători ai Securității, un gest inexplicabil?
În octombrie 2007, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), prin Decizia nr. 3929/16.10.2007, constată că „Prea Sfințitul Irineu Slătineanul, Episcop Vicar al Episcopiei Râmnicului, laic – Popa Ioan, fiul lui Gheorghe și Maria, născut la data de 16.11.1957, în localitatea Perișani (Spunu), județul Vâlcea, nu a fost agent/colaborator al poliției politice comuniste”. Acest document risipește, cel puțin până la noi cercetări în arhivele serviciilor secrete comuniste (dacă va mai fi cazul!), suspiciunea că mitropolitul Irineu ar fi beneficiat de sprijin din partea Securității sau a DIE (Direcția de Informații Externe a regimului comunist, actualul SIE), în periplul european din vremea studiilor academice în Europa de Vest, înainte de Decembrie 1989.
Din acest motiv, pare inexplicabil gestul mitropolitului Irineu de a-i proteja insistent pe cei doi preoți-turnători ai Securității comuniste, refuzând să-i cheme la judecata instanței Consistoriului bisericesc.
Trebuie spus și faptul că Mitropolitul Irineu a fost coautor, în perioada când era arhiereu-vicar, al cărții cu titlul „Preoți în cătușe”, autorul principal fiind istoricul Mihai Rădulescu, în care se descrie „felul de viețuire morală a unor preoți din Eparhia Râmnicului care au suferit pentru credință în temnițele comuniste”, apărută la Editura Ramida, București, 1997.
A uitat mitropolitul Irineu evlavia pe care o avea în tinerețe față de mărturisitorii creștini din temnițele comuniste, victime ale unor detractori și trădători de neam și de credință, așa cum au fost preoții pe care-i protejează, informatorii Securității, pe numele lor, Zamfir Gheorghe și Isvoranu Alexandru?
Există vreo forță din afara Bisericii care-l oprește pe mitropolitul Irineu să aplice Canoanele Bisericii în cazul celor doi preoți trădători de credință?
Ce interese se ascund în spatele refuzului mitropolitului Irineu de a aplica normele de disciplină ale Bisericii asupra celor doi foști turnători ai Securității și astfel, de a realiza o minimă reparație morală în beneficiul oamenilor care au suferit din cauza notelor informative livrate de cei doi preoți, aparatului represiv al regimului comunist?
Sunt întrebări care își vor afla, în curând, răspunsul.
Până atunci, BOR mai încasează o mână de mocirlă peste propria imagine publică, iar prin insistența cu care mitropolitul Irineu al Olteniei îi protejează pe cei doi preoți-turnători, se reconfirmă faptul că în BOR nu există, deocamdată, voința necesară pentru a clarifica aspectele întunecate, controversate și rușinoase ale colaborării dintre această Biserică și regimul dictaturii comuniste.
CITIȚI ȘI:
* INTERVIU-EVENIMENT. Andreea Esca, în lacrimi: „Am fost infectați eu, soțul meu și fiul nostru. Mi-am pierdut complet gustul și mirosul, nu mai simțeam usturoiul și parfumurile tari”
