Mort în 1989, ayatollahul Ruhollah Musavi Khomeini s-a ridicat ca strigoiul, din mormânt, și a băgat cuțitul în Salman Rushdie. Scriitorul n-a fost iertat de scelerații fundamentaliști nici după 34 de ani de când a publicat o carte – „Versetele satanice”.
Scurtă cronologie.
1988 – La Londra a fost lansat în premieră volumul „Versetele satanice”, al patrulea roman al scriitorului britanic de origine indiană Salman Rushdie. Cartea a avut din start un mare succes atât la public, cât și la critica literară. În comunitățile musulmane, însă, a stârnit un val de furie, pentru că autorul a scris „batjocoritor” despre viața Profetului Mahomed. Scris în stilul realismului magic, romanul a fost interzis în India, a fost ars la unele demonstrații din Marea Britanie și a generat revolte violente în Pakistan.
14 februaeie 1989 – Ayatollahul Ruhollah Musavi Khomeini, Conducătorul Suprem al Iranului, a emis o fatwa, prin care cerea „tuturor bunilor musulmani” să-l ucidă sau să ajute la uciderea lui Salman Rushdie și a editorilor săi, pentru blasfemie. După fatwa, scriitorul, care avea 41 de ani, a fost pus de Guvernul britanic sub protecția poliției. De atunci au fost ucise 38 de persoane care au avut legături cu scrierea și publicarea cărții.
3 iunie 1989 – La nici patru luni de la condamnarea la moarte a scriitorului Salman Rushdie, ayatollahul Khomeini a trecut la cele veșnice. Avea 86 de ani.
24 noiembrie 2009 – Salman Rushdie a descins în redacția ziarului „Adevărul”, pe care-l conduceam în calitate de redactor-șef. A stat de vorbă cu staff-ul redacției și cu reporteri din departamentul Cultură aproape două ore. A fost însoțit de agentul literar Simona Kessler, cea care i-a organizat vizita de patru zile în România (23-26 noiembrie) alături de editura Polirom. La sosire și la plecare, Salman Rushdie a fost însoțit de un echipaj de poliție, care-i asigura paza. În redacție, însă, n-a avut niciun agent de pază lângă el. Teoretic, orice om din clădire – și lucrau acolo câte sute de angajați la publicațiile Adevărul Holding – putea să-i facă rău. L-am întrebat de ce umblă fără gardă de corp, dat fiind că fatwa nu-i fusese ridicată. A spus că „e o poveste veche” și a schimbat subiectul. Nu-i făcea plăcere să vorbească despre asta, probabil pentru a nu-i provoca pe cei care-i doreau moartea. Născut în India, dar stabilit la Londra, Salman Rushdie a trăit mulți ani ascunzându-se de posibilii săi agresori. Acum se bucura că poate umbla, totuși, printre oameni, că se poate întâlnii cu cititorii săi, că-și poate promova cărțile. Miza pe vindecarea pe care curgerea timpului o poate aduce inclusiv în mințile cele mai smintite și încărcate de ură.
12 august 2022 – Salman Rushdie a fost înjunghiat de un tânăr fanatic, Hadi Matar (24 de ani), pe o scenă din New York. Era păzit de un singur polițist, care se afla în sală, printre spectatori.
Născut la 19 iunie 1947, Salman Rushdie trăiește sub amenințarea morții de 33 de ani. A scris, a publicat noi romane, pe care le-a promovat în zeci de țări. În toate călătoriile sale se afla în pericol, pentru că ura își găsește loc oriunde în lume, în mințile tulburi ale fanaticilor religioși.
Nenorocirea nu s-a produs însă în capitale de la periferia civilizației occidentale, precum București, ci în inima acesteia. Salman Rushdie a fost înjunghiat în gât şi în tors, vinerea trecută, în timp ce se afla pe scenă la o prelegere la Institutul Chautauqua din vestul statului american New York. Tocmai era prezentat de moderatorul Henry Reese și urma să vorbească, în faţa unui public de câteva sute de persoane, despre libertatea artistică.
Un individ din sală, care-și cumpărase bilet pentru a avea acces la eveniment, s-a repezit pe scenă şi s-a aruncat asupra scriitorului. L-a doborât la podea și a început să-l lovească sălbatic, cu furie, căutându-i gâtul. Sceleratul era mai tânăr și mai viguros: are 24 de ani, față de cei 75 ai lui Salman Rushdie.
Şocaţi, cei prezenţi au ajutat la îndepărtarea agresorului de pe trupul chircit al scriitorului. Poliţistul care asigura securitatea la eveniment l-a arestat pe agresor. Ulterior, Poliţia l-a identificat pe acesta: Hadi Matar, musulman fanatic din Fairview, statul New Jersey. Descreieratul a fost pus sub acuzare pentru tentativă de omor de gradul 2 şi agresiune de gradul 2, dar – în demența lui – a pledat nevinovat. Justiția americană îl va zdrobi, fără îndoială, așa cum el a vrut să zdrobească un mare scriitor.
Un medic aflat în public i-a acordat primele îngrijiri lui Rushdie până la sosirea serviciilor de urgenţă.
Moderatorul evenimentului, Henry Reese, a suferit o rană minoră la cap.
Poliţia nu a descris arma folosită, dar părea a fi un cuțit.
Au urmat zile grele pentru Salman Rushdie. După o operaţie de câteva ore, a fost conectat la un ventilator şi nu putea vorbi. Între timp, starea sa a evoluat spre bine, dar încă se află în pericol de a-și pierde un ochi.
Atentatul căruia i-a căzut victimă Salman Rushdie mi-a adus aminte de momentul noiembrie 2009, când mașina în care se afla marele scriitor – unul care merită Premiul Nobel, indiscutabil – șerpuia printre niște clădiri sinistre din cartierul Pipera, foste hale industriale abandonate, pentru a ajunge la redacția ziarului „Adevărul”. La noi, din fericire, nu s-a găsit vreun fanatic hotărât să aplice fatwa din 1989, iar Salman Rushdie a plecat cu o bună impresie despre România și despre români.
Când va fi judecat sceleratul Hadi Matar, ar merita o condamnare formală, post-mortem, și marele criminal din „cazul Rushdie”: ayatollahul Ruhollah Musavi Khomeini. Fatwa de el cu câteva luni înainte de moarte este o instigare la omor, valabilă și după 33 de ani. Mizerabilul instigator s-a ridicat ca un zombi, din mormânt, și a lovit în gâtul lui Salman Rushdie, cel care va fi pomenit și peste 1.000 de ani ca un mare scriitor. Ayatollahul, în schimb, va rămâne cu păcatul și rușinea asasinatului ce-i apasă mormântul.
