Kaja Kallas, premierul Estoniei, se teme că țara sa ar fi „ștearsă de pe hartă” în cazul unui atac masiv al Rusiei asupra țărilor baltice, deoarece actualele planuri ale NATO nu prevăd apărarea zonei, ci recucerirea ei în 180 de zile de la momentul invaziei. Ținând cont de violența arătată de ruși în Ucraina și de atrocitățile comise acolo, politiciana estonă spune că, până va fi recucerită zona baltică, poporul său ar înceta să mai existe, laolaltă cu întreaga cultură și civilizație a zonei.
Afirmațiile sunt făcute înaintea conferinței NATO de la Madrid, care va avea loc marțea viitoare. Kaja Kallas vrea o modificare a actualei strategii, astfel încât Alianța Nord-Atlantică să se angajeze încă din prima zi în apărarea fiecărui metru de pământ, și nu în recuperarea terenului printr-o contraofensivă ulterioară.
Generalii care se află la comanda NATO consideră poziția țărilor baltice una foarte greu de apărat, din punct de vedere strategic. Actualele planuri prevăd menținerea în cele trei țări – Estonia, Letonia, Lituania – unor forțe modice, de câte 1.000 de oameni, care să reprezinte un fel de „fir de alarmă”. Dacă Rusia ar invada aceste țări și ar începe războiul cu NATO, forțele alianței ar urma ulterior să lanseze un contraatac prin care ar elibera teritoriile cucerite.
Ținând cont de masacrele comise de ruși în zonele ocupate din Ucraina, populația țărilor baltice ar fi exterminată înainte ca NATO să apuce să elibereze zona
Dar Kaja Kallas spune că Estonia ar fi ștearsă de pe hartă, iar centrul istoric al capitalei sale ar fi ras de pe fața pământului înainte ca forțele NATO să poată face ceva: „Dacă se compară dimensiunile Ucrainei și ale țărilor baltice, ar însemna distrugerea completă a țărilor și a culturii noastre”.
Ea a adăugat: „Aceia dintre voi care au fost în capitala Tallinn și cunosc orașul nostru vechi și secolele de istorie care se află aici și secolele de cultură care se află aici – toate acestea ar fi șterse de pe hartă, inclusiv poporul nostru, națiunea noastră“.
La summitul NATO de la Madrid se vor rediscuta planurile de apărare a flancului estic, în lumina invaziei Moscovei în Ucraina, inclusiv despre cum să apere mai bine țările baltice.
Estonia, Letonia și Lituania fac presiuni pentru ca actuala strategie, de a avea aproximativ o mie de soldați străini în fiecare țar, să fie înlocuită cu una în care NATO să apere fiecare centimetru de teritoriu din prima zi
Comentând ceea ce a numit planul NATO „de a o pierde și de a o elibera după aceea”, premierul Estoniei a invocat atrocitățile comise de trupele rusești în orașul ucrainean Bucea: „Acum, toată lumea vede că acest concept de fire de alarmă nu funcționează cu adevărat”.
Ea a spus că nici trupele străine din Estonia – în mare parte cele din Marea Britanie – nu se simt confortabil cu ideea că ar fi sacrificate în cazul unui atac: „Nu le place ideea că (…) ar trebui să moară”.
Kallas cere ca o divizie, adică între 20.000 și 25.000 de soldați NATO, să fie alocată fiecăreia dintre Estonia, Letonia și Lituania.