Ion Popescu, fost director al Băncii Internaționale a Religiilor (BIR), a murit joia trecută, la vârsta de 88 de ani, și a fost înmormântat duminică, 7 noiembrie, la Vulcana Băi, județul Dâmbovița. A fost unul dintre marii țepari bancari din România ultimilor 32 de ani, a fost și condamnat la 7 ani de închisoare, dar a scăpat repede, deși a produs un prejudiciu uriaș.
Ion Popescu s-a născut pe 13 decembrie 1932, în comuna Malu cu Flori (jud. Dâmbovița).
Doctor în drept, Ion Popescu a fost de-alungul timpului vicepreședinte al Departamentului Cultelor din cadrul Guvernului României și membru al corpului diplomatic român. A fost consul al României la Belgrad și la Paris.
În 2011, Ion Popescu a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, după ce Banca Internațională a Religiilor (BIR) a fost subiectul unuia dintre marile tunuri financiare ale anilor ’90. Procesul a durat aproape 10 ani.
Adrian Țuțuianu, fost senator PSD, a transmis un mesaj pe Facebook: “L-am cunoscut și l-am respectat. Era de origine tot din Malu cu Flori. Mi-a arătat, la rândul său, prețuire și ne-am întâlnit des la evenimentele pe care le organiza. Astăzi l-am însoțit pe ultimul drum pământesc pe Ion Popescu, doctor în drept, fost director al Băncii Internaționale a Religiilor, diplomat de carieră, cel care a înființat, la Vulcana-Băi, Centrul Internațional Ecumenic. O personalitate în adevăratul sens al cuvântului. Dumnezeu să-l aibă în pază!”.
Mesajul lui Țuțuianu nu amintește nimic despre marile „tunuri financiare” date de Ion Popescu pe când conducea Banca Internațională a Religiilor.
BIR a luat ființă pe 1 martie 1994, fiind un melanj format din Patriarhia Ortodoxă Română, SNCFR, Loteria Națională, Poșta Română și alți cetățeni europeni, americani și arabi. A fost un unicat mondial al finanțelor.
Mihai Bogza, fost viceguvernator al BNR la momentul declanșării falimentului BIR și cel care a semnat cererea de declanșare a falimentului Băncii, spunea atunci că banca a fost fraudată din exterior, cu sprijinul unora dintre cei care aveau funcții de conducere la BIR.
Mărturia lui Mihai Bogza
„Cazul BIR s-a înscris, până la un punct, în tiparul tuturor băncilor care s-au prăbușit în anii 1995-2000, respectiv banca a fost fraudată din exterior, cu sprijinul direct al unora dintre conducătorii și persoanele cu funcții de răspundere din interior. Ceea ce individualizează, totuși, situația BIR este că după prăbușirea băncii o parte din administratorii acesteia au acuzat o conspirație largă, incluzând și reprezentanți ai Băncii Naționale a României, care chipurile ar fi urmărit și chiar provocat prăbușirea băncii. Cu alte cuvinte, în buna tradiție românească, hoții au strigat «Prindeți hoții!”, lucru care s-a mai văzut și în alte cazuri celebre, cum ar fi FNI, de exemplu.
Mai mult decât atât, acționari ai băncii au deschis chiar un proces contra României la Strasbourg, pretinzând despăgubiri de ordinul sutelor de milioane de dolari, de zeci de ori mai mult decât a valorat vreodată banca, în loc să urmărească în justiție pe cei care au distrus-o. De altfel, este semnificativ faptul că acești acționari nu s-au constituit parte civilă în procesul penal.
Mă bucur că, în sfârșit, Justiția pare să facă dreptate în acest caz, din păcate au fost prea multe astfel de situații în trecut în care dosarele au fost tergiversate la nesfârșit și în final am avut furturi fără autori și bănci prăbușite fără vinovați. Si dupa cum se vede, iî ultimii 10 ani, dupa asanarea sistemului bancar și scoaterea din profesia bancară a unor personaje de teapa fostului președinte al BIR, convulsiile din sectorul bancar au dispărut cu desăvârsire”, spunea oficialul BNR.
BIR a fost unul dintre marile tunuri financiare ale anilor ’90. De altfel, Ion Popescu a fost condamnat în 2011 la 7 ani de închisoare, pentru abuz și un serviciu.
Procurorii DNA au descoperit că în perioada iulie 1999 – februarie 2000, BIR a cesionat creanțe de 106 miliarde lei vechi unui grup de 11 firme din municipiul Craiova și le-a acordat credite pe termen scurt în valoare de 80 de miliarde lei vechi, cu încălcarea normelor interne de creditare.
Potrivit procurorilor DNA, Dinel Staicu a fost beneficiarul direct al încălcării de către funcționarii bancari a normelor de creditare. Fostul șef al SIF „Oltenia” e asociat și/sau administrator la cele 11 firme. Ulterior, în presă au apărut informații că Dinel Staicu ar fi folosit o parte dintre acești bani ca să cumpere acțiuni SIF5.
Comunicat DNA din 31 martie 2003
MINISTERUL PUBLIC, PARCHETUL NAŢIONAL ANTICORUPŢIE
Nr. 39/PNA/31 martie 2003
„Procurori din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului PAVALACHE FĂNEL sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 257 C. p., cu aplicarea art. 1 lit. a din Legea 78/2000.
Inculpatul a pretins, iniţial, suma de 4.000.000 de dolari, ulterior reducându-şi pretenţiile la 1.000.000 USD, sumă a cărei primă tranşă era de 200.000 de dolari, în schimbul căreia, prin relaţiile sale personale, urma să intervină pe lângă persoane influente din justiţie pentru stoparea procedurii de lichidare a Băncii Internaţionale a Religiilor, pentru înlocuirea lichidatorului judiciar SC Reconversie şi Valorificare Active SA Bucureşti şi, în final, pentru scoaterea din faliment a băncii.
La data de 18 octombrie 2002, inculpatul a primit, de la POPESCU ION, fost preşedinte al Băncii Internaţionale a Religiilor, prin intermediul numitei BOBÂRNEA NICOLETA GEMA, suma de 20.000 de dolari, afirmând că va interveni pe lângă magistraţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, pentru ca aceştia să pronunţe soluţii favorabile în dosarele având ca obiect falimentul şi procedura lichidării judiciare a BIR.
Anchetatorii au reţinut că, în cursul lunilor august-septembrie 2002, POPESCU ION, preşedintele Consiliului de Administraţie al BIR a rugat-o pe BOBÂRNEA NICOLETA GEMA, care avusese un cabinet stomatologic într-un apartament proprietate a băncii, să-i înlesnească o întâlnire cu caracter privat, cu o persoană oficială căreia urma să-i prezinte mai multe documente şi un memoriu legat de situaţia reală a băncii.
În cursul lunii septembrie 2002, BOBÂRNEA NICOLETA GEMA a intermediat o primă întâlnire între POPESCU ION şi PAVALACHE FĂNEL, o cunoştinţă de a sa, care îndeplinea funcţia de expert guvernamental. Anterior acestei întâlniri şi PAVALACHE FĂNEL îşi manifestase intenţia de a se întâlni, prin intermediul acesteia, cu POPESCU ION pentru a discuta probleme legate de BIR.
Încă de la prima întâlnire, PAVALACHE FĂNEL şi-a luat măsuri de „precauţie”, stabilind ca discuţiile sale cu POPESCU ION să aibă loc în scris, fără ca cei doi să aibă un dialog real. În intervalul scurs între prima şi a doua întâlnire a celor doi, respectiv 18 septembrie – 9 octombrie 2002, inculpatul PAVALACHE FĂNEL a pretins prin intermediul lui BOBÂRNEA GEMA, de la POPESCU ION, suma de 4.000.000 USD, în schimbul cărora, prin trafic de influenţă, garanta stoparea procedurii de lichidare judiciară a BIR şi înlocuirea lichidatorului judiciar SC Reconversie şi Valorificare Active SA.
Cea de-a doua întâlnire a celor doi a avut loc în ziua de 9 octombrie 2002, tot în locuinţa lui BOBÂRNEA GEMA. La finalul acestei întâlniri, inculpatul PAVALACHE FĂNEL şi-a redus „pretenţiile” pentru actele sale de corupţie „doar” la suma de 1.000.000 USD plătibili de POPESCU ION, în două tranşe: 200.000 USD „urgent” şi 800.000 USD după pronunţarea soluţiilor favorabile de care urmau să beneficieze el şi BOBÂRNEA GEMA.
De menţionat că cea de-a doua întâlnire a avut loc cu două zile înaintea şedinţei de judecată în dosarul de la Tribunalul Bucureşti Secţia a VII-a Comercială, privind Banca Internaţională a Religiilor, şedinţă care urma să fie condusă de judecătoarea NĂVALĂ MARIA.
A treia întâlnire a avut loc în seara de 18 octombrie 2002, în jurul orei 21.00, în acelaşi loc ca şi precedentele. Din schimbul de bilete tip post-it, manuscrise de inculpat (nouă) şi de POPESCU ION (zece) se confirmă pretenţia formulată anterior de PAVALACHE FĂNEL, acesta acceptând, ca prima rată din tranşa de 200.000 USD, ce urma să-i fie dată pentru a interveni pe lângă magistraţi de la Tribunalul Bucureşti, să fie de 20.000 USD plătibili pe loc.
Facem precizarea că aceasta era suma maximă de care Parchetul Naţional Anticorupţie a putut face rost pentru organizarea flagrantului.
Inculpatul stabilea, totodată, şi un „grafic” al plăţii sumei de 200.000 USD: o tranşă substanţială în intervalul 21-23 octombrie şi diferenţa de 50.000 USD, vineri 25 octombrie, după ce Tribunalul Bucureşti pronunţa soluţia în dosarul BIR.
Cei 20.000 USD i-au fost daţi inculpatului , în seara de 18 octombrie 2002, de către BOBÂRNEA NICOLETA GEMA, după plecarea din locuinţa sa a lui POPESCU ION. Banii, „2 flacoane a 20 mll, reţetele „2 volume”, exprimare „în cod” asupra sumei reale de 20.000 USD, au fost puşi de martoră în poşeta soţiei inculpatului, unde au fost descoperiţi de organele de urmărire penală cu ocazia percheziţiei făcute pe Şos. Pipera-Tunari. Banii fuseseră, anterior înregistraţi de procurori, la sediul PNA. Bancnotele descoperite în poşeta soţiei inculpatului cu ocazia percheziţiei sunt identice ca serie, număr, sumă cu cele folosite la pregătirea flagrantului.
Prin rechizitoriul din 31 martie 2003, procurorii au dispus disjungerea în această cauză şi formarea a două dosare de urmărire penală privind pe inculpatul PAVALACHE FĂNEL, MARIA NĂVALĂ şi NEGRU CRISTINA, judecătoare la Tribunalul Bucureşti Secţia a VII- a Comercială, în legătură cu care se fac acte de urmărire penală pentru infracţiunile de dare şi luare de mită, spălare de bani şi a infracţiunii prevăzute de art. 11 alin 1 din Legea 78/2000. Cealaltă cauză disjunsă din dosar are ca obiect acte de urmărire penală cu referire la infracţiunile prev. de art. 11 alin. 1 din Legea 78/2000, abuz în serviciu în formă calificată şi fals intelectual, în legătură cu declararea procedurii de faliment a BIR şi activităţii lichidatorului judiciar: SC Reconversie şi Valorificare Active SA şi SC Romcontrol In Partners SA Bucureşti.
Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti.”
Mare păcat ! Un asa specialist era bun la Finanțe !
Noroc ca USL-ul mai are
Se pregăteşte de acţiune noua generaţie de ţepari.
Păcat, mare păcat ! Afectați grav prestigiul publicației dvs. prin publicarea unui asemenea material denigrator / mincinos / favorabil doar celor care au pus la cale falimentarea frauduloasă a unei bănci bogate N U M A I pentru că dl dr. Ion POPESCU nu a acceptat să se înroleze politic !? Pătați memoria unui om cinstit ! A murit sărac ! Vă rog să citiți lucrarea document (trei volume) elaborată de Parlamentul României: „Falimentul Băncii Internaționale a Religiilor – act de crimă organizată și corupție instituționalizată” pentru a înțelege cine și de ce a pus la cale falimentul acestei bănci.