Filmulețele zilei – așa cum am văzut eu o zi mohorâtă de sâmbătă, cu mitingăreală AUR și smiorcăială pentru guru Georgescu. Și se anunța mare protest pentru salarii, pensii și alte alea…
Într-o localitate din țară, la urcarea în autocar, un domn care se simte teribil de important strigă numele unor doamne în vârstă, unele cu basmale și plase de diverse dimensiuni. Alte doamne comentează la postare și întreabă când se mai organizează astfel de plecări în pelerinaj.
În București, autocare din toată țara, parcate regulamentar, din care coboară oameni de toate vârstele, înjurând ploaia. Unii mai suflă triști din vuvuzele, alții își ciocnesc umbrelele.
Domnul Rafaelo Varga rostește discursuri înflăcărate, în care sunt înfierate televiziunile neomarxiste și bolșevice. În timp ce transmite live, anunță că i-a fost tăiat netul, deși transmisia merge; dar când e vorba de patrioți, minunile sunt mari.
Apoi, domnul Rafaelo – creație a RTV, cu escală ulterioară la Pandele TV – le spune oamenilor că protestează pentru taxele pe muncă, iar un domn a adus cuponul de 1.280 de lei ”după 20 de ani de muncă”.
Domnul Rafaelo n-a uitat de Ucraina, cică e îngrozitor, acu’ vom ajuta și la reconstrucția de după război.
Cei de pe scenă îl trag de mânecă – alooo, protestăm pentru Georgescu, ce te-a apucat?
A fost adus și un steag tricolor, cu moaca domnului acuzat de escrocherie imprimată pe el. Publicului i s-a adus aminte că AUR e singurul partid care nu cedează în fața sistemului globalist, dar vrea să fim egali cu Germania și Franța.
S-a ținut și un moment de reculegere pentru un domn suveranist. Apoi s-a dat ”la loc comanda”, că s-a aflat că domnul trăiește bine mersi.
Makaveli s-a dus și el cu prietenii, dar n-a fost lăsat să se alăture din cauză de bodyguarzii lui Simion, așa că a plecat înjurând dramatic, dar n-a făcut scandal.
Era și Gelu Vișan pe-acolo, printre patrioți.
Câțiva oameni au rămas în ploaie, după ce boșii, Simion cu ai lui, naistul Voiculeț (înfipt de AUR în cașcavalul ICR), Turcescu cu live-urile și doamna cântăreață – mereu uit cum o cheamă (Silvia Dumitrescu – n. red.) – au plecat.
Se ceartă între ei.
Nu e cuviincios că Georgescu e la pușcărie, iar organizatorii pun muzică.
Cristela Împuternicita a rămas melancolică în studioul improvizat, cu icoane de necesitate, și a transmis o cuvântare către public, cu fond de ten aplicat profesionist și ochi bine conturați și înlăcrimați, recitând cu intonație poezii cu codru și rămurele.
Că astea se poartă.
S-a prins că s-a cam terminat, asta e.
