Mărturia unui medic de la spitalul San Carlo Borromeo din Milano: „Ştii care este senzația cea mai dramatică? Să-i vezi pe bolnavi cum mor singuri, implorându-te să-şi salute copiii şi nepoții”.
Doctorița Francesca Cortellaro, şefa Secției de Urgență de la spitalul San Carlo Borromeo din Milano, povesteşte despre scenele terifiante cu bolnavii de coronavirus.
„Bolnavii de COVID-19 intră singuri, niciun membru al familiei nu poate să-i însoțească. Iar când stau să moară, îşi dau seama. Sunt lucizi, nu-şi pierd cunoştiința. E ca şi cum ar sta să se înece, dar în acelaşi timp fiind perfect conştienți de ceea ce li se întâmplă. Ultimul caz a fost noaptea trecută. Era o bunicuță, voia să-şi vadă nepoata. Am scos telefonul şi i-am sunat nepoata, cu video. S-au salutat. După puțin, bătrâna timp a murit. Am o lungă listă de video-convorbiri. O numesc «lista de adio». Sper să ne dea câteva mini iPad-uri, ne-ar fi de ajuns trei sau patru, pentru a nu-i face să moară singuri.”
Profesorul Steffano Muttini, medic primar la Secția de Terapie Intensivă a aceluiași spital, spun cu tristețe: „Am impresia că sunt prins într-un tsunami pe care, chiar dacă lupt din toate puterile, nu voi reuşi să-l opresc. Problema principală este aceea de a crea noi locuri pentru pacienți. Această secție avea opt paturi. Am reuşit să adaug 7, apoi alte 8 şi, în final, încă 16, ajungând la 39 de paturi. Duminică dimineața eram fericit că am găsit alte 6 paturi, dar la prânz erau deja ocupate. Pentru o clipă m-am simțit inutil, învins”.
Profesorul Stefano Carugo, medicul primar al Secției Cardio-Pulmonare: „Această luptă continuă cu moartea, cu tot ajutorul pe care autoritățile încearcă să ni-l asigure, creează o stare de stres intensă, greu de depăşit. Cu toate acestea, când am întrebat personalul secției cine vrea să meargă să lucreze în secția COVID, toți s-au oferit voluntari. Sunt mândru de echipa mea, chiar dacă sunt conştient că pentru mulți dintre ei va fi o experiență terifiantă”.
Sasperam ca vom castiga lupta cu virusul.