Până acum era doar o recomandare, dar de săptămâna trecută face parte oficial dintre regulile sanitare principale pe care Germania le aplică pentru a limita răspândirea Covid-19.
Germania a trecut de 320.000 de cazuri de infecție cu Covid-19 și 9.600 de morți. Guvernul Merkel a decis să includă pe lista oficială a regulilor care trebuie aplicate în lupta cu virusul această regulă, în fond, banală: aerisirea încăperilor.
„O aerisire regulată în toate incintele private și publice poate reduce considerabil riscul de infecție”, arată Guvernul german.
„Aerisirea unei camere, a unei incinte este, poate, unul dintre cele mai puțin costisitoare și cele mai eficiente mijloace pentru a reduce răspândirea coronavirusului”, a declarat un oficial al Cancelariei germane.
Nemții nu se tem de „curent”
Aerisirea regulată a camerelor și a sălilor – indiferent că este vorba despre spații private sau publice – este o practică intrată deja în obiceurile germane. Unii spun chiar că este o obsesie națională. Obligația aerisirii locuințelor este inclusă chiar și în unele contracte de închiriere a apartamentelor.
Însăși Angela Merkel a explicat că celor trei principale directive oficiale în lupta cu virusul:
- distanțarea fizică;
- igiena mâinilor;
- masca de protecție,
li se adaugă două noi recomandări:
- instalarea aplicației de alertare împotriva coronavirusului;
- aerisirea spațiilor private și publice.
Ce înseamnă această aerisire recomandată de Cancelarie? Ea presupune deschiderea largă a unei ferestre dimineața și seara, timp de cel puțin 5 minute, pentru a permite aerului să circule. Asta pentru că, potrivit unor studii, 90% dintre pacienții Covid-19 ar fi căpătat virusul din locuri prost ventilate.
Pentru o eficiență maximă, este recomandabilă o „aerisire încrucișată”, adică pur și simplu deschiderea tuturor ferestrelor unei case sau ale unui apartament pentru a permite formarea unor curenți de aer și astfel o reîmprospătare completă.
Aerisirea, mai importantă decât decontaminarea suprafețelor
Una dintre principalele căi de contaminare cu noul coronavirus este așa-numitul „nor viral”, care plutește și pe care îl poate respira toată lumea. Aerosolii sunt arătați tot mai mult cu degetul ca fiind modalitatea prin care cineva contractează coronavirusul. De altfel, și Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din SUA a statuat săptămâna acesta, în mod oficial, că noul coronavirus se răspândește pe calea aerului.
Potrivit experţilor de la CDC, picăturile respiratorii de diverse mărimi, expulzate în proximitatea unei persoane infectate – atunci când aceasta tuşeşte, strănută, cântă, vorbeşte şi respiră -, rămân principala cale de contaminare. Și CDC notează importanţa ventilaţiei în spaţiile închise pentru a preveni contaminările.
Mânerele ușilor nu sunt atât de periculoase
În schimb, infectarea prin intermediul unei suprafeţe contaminate nu mai este considerată „o formă comună de răspândire a maladiei Covid-19”, au precizat experţii de la CDC.
Un studiu american a adus recent dovezi care arată că riscul de a contracta coronavirusul prin contact cu clanța de la ușă, cu întrerupătoarele sau cu alte suprafețe comune este destul de scăzut.
Monica Gandhi, profesor de medicină la Universitatea California, spune că „problema suprafețelor” cu rol în transmiterea coronavirusului „a dispărut, în linii mari”. Într-un interviu acordat site-ului Nautilus , ea a declarat că virusul nu se propagă prin contactul cu suprafețe precum uși, întrerupătoare sau chiar mese și birouri.
Este o constatare pe care au făcut-o și alți oameni de știință. Emanuel Goldman, profesor de microbiologie la Universitatea Rutgers, New Jersey, explica și el în The Lancet că „riscul de transmitere a virusului prin interimediul unor suprafețe inanimate este foarte slab”.
Într-adevăr, pentru ca o contaminare să fie posibilă, ar trebui ca persoana infectată să tușească sau să strănute pe suprafața respectivă și imediat după aceea o altă persoană să atingă respectiva suprafață, a arătat profesorul.
„Nu este o surpriză. S-a observat că suprafețele inanimate, pe care noi le numim fomite, joacă doar un rol anecdotic în transmiterea virusului. Pentru comunitatea medicală, principalul mod de transmitere este, de departe, calea respiratorie”, confirmă și Nathan Peiffer-Smadja, medic infecționist la spitalul Bichat din Paris.
Masca rămâne principalul mijloc de protecție
Dacă la începutul pandemiei erau dubii cu privire la durata de viață a virusului pe diferite suprafețe, cercetătorii spun azi, după ce studiază virusul de 7 luni, că riscul de contaminare prin intermediul suprafețelor – chiar dacă există – este destul de scăzut.
Și atunci, nu mai e cazul să folosim spirt sau alte soluții dezinfectante? Ca în orice epidemie, vigilența rămâne de bază, spun infecționiștii. Însă nu mai este cazul să dezinfectăm de exemplu cumpărăturile, așa cum eram sfătuiți la început, atunci când nu se știau prea multe despre noul coronavirus.
Monica Gandhi spune că măsurile cele mai importante de protecție rămân distanțarea fizică și purtarea măștii de protecție, opinie împărtășită de mulți alți specialiști. Aceștia au ajuns la concluzia că cel mai mare risc de transmitere a virusului este fie prin picături, fie prin aerosoli.
