Jos masca, Nela Secară! Cum a fabricat Antena 3 o „victimă a Statului Paralel” dintr-o infractoare recidivistă, care a tâlhărit un șofer de TIR

0
8151
Nela Secară, "spălată" de Gâdea la Antena 3

O anchetă impecabilă făcută de Adrian Criș, de la ziarul Bihoreanul, demontează mecanismul de dezinformare pus în mișcare de Antena 3 în cazul unei multiple infractoare, transformată într-o „victimă a Statului Paralel”.

De peste doi ani – precizează Bihoreanul -, televiziunile şi site-urile anti-DNA impun un adevăr paralel, cum că „mii de români nevinovaţi” au căzut victime acţiunilor „oculte” ale procurorilor. În campania de demonizare, un rol important l-a jucat orădeanca Nela Secară – arestată, îmbolnăvită şi ruinată pentru că ar fi refuzat să colaboreze cu procurorii care „vânau” judecători, cărora să le controleze sentinţele.

Bihoreanul prezintă anatomia unei manipulări, dezvăluind detalii omise până acum cu grijă: „doamna Nela” e judecată, de fapt, pentru că a fentat plata TVA, iar în tinereţe a făcut închisoare pentru furt de la un TIR-ist italian pe care l-a „atacat” cu o gaşcă de prostituate pe Şoseaua Borşului.

„Interviu sfâşietor”

„Destine distruse la comanda DNA Oradea”, „Mărturii cutremurătoare: «Faceţi ce vreţi cu ea, să moară aici!»”, „Hăituită de procurori din răzbunare. Victime ale procurorilor DNA au fost nu doar magistraţi, ci şi oameni obişnuiţi!”. Sunt doar câteva titluri ale unor articole publicate în primele luni ale anului de site-uri precum luju.ro (Răzvan Savaliuc) și dcnews.ro (Bogdan Chirieac și Val Vâlcu), după ce pe 17 ianuarie Antena 3 a difuzat în emisiunea „Sinteza zilei” un „interviu sfâşietor” cu Nela Secară.

Realizatorul Mihai Gâdea a prezentat-o ca fiind o „femeie de afaceri” onestă, „victimă a DNA Oradea”.

700.000 de lei de la asigurări

Nela Secară a povestit că de 6 ani e hăituită de procurorul Cristian Ardelean, unul dintre anchetatorii DNA Oradea din înregistrarea avocatului Doseanu. Potrivit relatării ei, în noiembrie 2012, pe când avea o fabrică de poşete, a fost reţinută împreună cu soţul său, Coriolan Secară, pentru evaziune fiscală, iar procurorul a propus arestarea lor preventivă printr-un abuz, „pe un caz de nulitate absolută”, motiv pentru care Tribunalul Bihor, iar apoi şi Curtea de Apel Oradea, au respins cererea. Dar, a continuat femeia, abuzurile au continuat: „procurorul a refăcut cererea” şi a obţinut arestarea sa şi a soţului, precum şi a unei prietene, Ana Bora, cu care nu derulase nicio afacere, ci doar îi botezase copiii. Ca urmare, Tribunalul i-a dat un mandat pe 30 zile, menţinut apoi şi de Curte.

După 12 zile, a fost eliberată pe cauţiune, plătind o „garanţie de 150.000 lei, dar în decembrie, pentru a obţine o nouă arestare, procurorul „a pus-o” pe Bora să facă un denunţ pentru o afacere mai veche, din iunie 2004, când ea şi soţul său ar fi înscenat o tâlhărie la sediul propriei firme. Secară n-a dat detalii, dar la vremea respectivă cazul făcuse vâlvă, deoarece paznicul firmei fusese bătut şi legat de doi indivizi care au furat toate cutiile cu poşete. De altfel, în iulie 2004, firma ArtPel SRL a şi fost despăgubită cu 700.000 lei de Allianz Ţiriac, cu care Secară încheiase o poliţă de asigurare cu trei luni înainte.

Femeia a povestit că după denunţul Anei Bora, „doi poliţişti” au mai obţinut unul, de la o fostă angajată a sa, Gabriela Bacter, închisă în Penitenciarul Arad, care a confirmat ceea ce scrisese prima, astfel că în martie 2013 ea şi soţul său au fost din nou arestaţi. Scandalos, zicea ea, era nu doar că procurorul profita de persoane la ananghie, ci şi că după trei zile Curtea de Apel a revocat mandatul, dar în aceeaşi zi a fost dusă înapoi la Tribunal, unde „mi-au revocat cauţiunea şi mi-au dat 30 de zile”, noul mandat fiind menţinut şi de instanţa de apel.

Dezvăluirile implacabile din „Bihoreanul”

Judecată pentru tâlhărirea propriei firme

Secară a susţinut că în total a petrecut în arest 52 zile, timp în care a presat-o „toată lumea, Parchet, procuror, poliţişti”, să scrie denunţuri „împotriva procurorului cutare, judecătorului cutare”. Fiindcă a refuzat, i s-a mai făcut încă un dosar de evaziune fiscală. „Între timp, eu am făcut cancer, am cerut să fiu lăsată să mă tratez afară, dar n-au vrut”.

De asemenea, a povestit ea, în 2016 a fost judecată pentru tâlhărirea propriei firme împreună cu soţul său şi cu şoferul lor, Marcel Tudoran. Pentru lipsirea de libertate a paznicului, Judecătoria Oradea l-a condamnat pe Coriolan Secară la 2 ani de închisoare cu executare, pe şofer la 2 ani cu suspendare, iar faţă de femeie a încetat procesul după schimbarea încadrării juridice, în complicitate la tâlhărie şi înşelăciune, faptă între timp prescrisă. Apoi, în 2018, Curtea de Apel i-a achitat pe toţi.

„După 6 ani de calvar, de arestări, rearestări, după controale judiciare, bolnavă, târâtă, împinsă, să vină să-ţi spună că eşti nevinovată, că ai fost bătaie de joc… N-am furat niciodată nimic, am muncit pe brânci toată viaţa. Nu doresc nimănui abuzurile făcute asupra mea. M-au îmbolnăvit, mi-au omorât mama, mi-au luat tot!”, a declarat ea, reclamând că anchetatorii i-au mai făcut dosare: „Mai am două dosare, că – ştiţi – trag cu mai multe gloanţe, ca unul să te omoare. Mi-au făcut dosare pe bandă rulantă, că poate unul o să mă rănească”.

Şi-a făcut mama „patroană”

Trunchiată grolosan, povestea Nelei Secară nu e, însă, nicidecum cea a unei inocente, nici măcar a unei afaceriste decente, ci a unei evazioniste de duzină, care nici măcar nu a fost anchetată de DNA, ci de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, după sesizări ale Serviciului de Investigare a Fraudelor din Poliţia Bihor. De-a lungul anilor, dosarele ei au fost instrumentate nu de un singur procuror, Cristian Ardelean, ci şi de alţi doi, Vasile Popa şi Adrian Brişcan, la fel cum şi măsurile de arestare şi de control judiciar au fost dispuse de mai mulţi judecători, nu de unul singur, controlat de DNA, cum insinua Secară.

„Femeia de afaceri” a intrat prima oară în atenţia poliţiştilor în septembrie 2012, când la sesizarea lor Parchetul Bihor a deschis dosarul 694/P/2012, instrumentat iniţial de procurorul Popa, apoi de Brişcan. În baza informaţiilor de la poliţişti, inclusiv interceptări, filaje şi filmări, anchetatorii au concluzionat că în 2011 Secară a conceput şi pus în aplicare un circuit evazionist pentru a sustrage de la plata impozitelor şi TVA trei firme pe care le controla: Deirofashion SRL, ArtPel SRL şi Forklift SRL.

La ArtPel, Secară era unic asociat şi administrator, la Deirofashion a pus-o patroană în acte pe propria mamă, Maria Bârsan, o bătrână din Şuncuiuş, şi administrator pe îngrijitoarea acesteia, Florica Bocioc, în timp ce la Forklift a trecut-o unic asociat tot pe propria mamă, iar administratoare pe Floare Matei, care de fapt îi era secretară la ArtPel.

Careu de evazioniste

Firmele Nelei Secară înregistrau în contabilitate facturi pentru bunuri şi servicii achiziţionate fictiv (de pildă, piele şi lucrări de construcţii) de la Ştiumbac SRL (deţinută de Anna Maria Popovici, o prietenă a Nelei Secară, la care Bora era angajată) şi Danialex SRL (deţinută de Daniela Cercea).

Pentru a da o aparenţă legală circuitului comercial ilicit, Secară achita facturile prin transferuri bancare, dar ulterior Popovici scotea banii în numerar de la bancomate, iar în final îi preda tot Nelei Secară. Acţiunile erau probate inclusiv cu filmări din filaje, care le arătau pe femei cum scot împreună banii „spălaţi” prin bancă. Prejudiciul produs bugetului statului într-un singur an, a stabilit expertiza Direcţiei Finanţelor Publice, a ajuns la 689.035 lei.

Întrucât evaziunea era în floare, iar Bora şi Popovici aveau la activ mai multe dosare penale şi chiar condamnări, tot pentru evaziune şi înşelăciuni, procurorii le-au reţinut pentru 24 de ore pe toate cele patru femei implicate. Apoi, pentru că Popovici a colaborat cu ei, au cerut arestarea preventivă doar a Nelei Secară şi Anei Bora, pe 30 de zile, în timp ce pentru Popovici şi Cercea au cerut ca judecătorii să le fixeze obligaţia de a nu părăsi localitatea.

Povestea arestărilor

Deşi Secară a acuzat că arestările sale au fost rezultatul abuzurilor procurorului Ardelean, documentele din dosare arată contrariul. La 21 noiembrie 2012, Tribunalul Bihor a respins într-adevăr o primă propunere de arestare a femeii, pentru o „nulitate absolută”, cauzată de faptul că procurorul a omis s-o audieze. Ulterior, însă, tot Tribunalul a decis arestarea, după ce viciul de procedură fusese înlăturat.

Prima propunere de arestare şi omisiunea de a o audia nici măcar nu fusese a procurorului Cristian Ardelean, ci a altui anchetator, şi anume Adrian Brişcan. După greşeala acestuia, şeful Parchetului, Vasile Popa, i-a încredinţat dosarul lui Ardelean, care a audiat-o pe Secară, înlăturând astfel motivul de nulitate a sesizării instanţei, astfel încât Tribunalul a decis legal arestarea, după cum tot legal a validat-o Curtea de Apel.

Respingând apărarea formulată de avocatul Nelei Secară, Răzvan Doseanu, care a depus acte medicale ce atestau că era bolnavă şi a invocat că cei 45 angajaţi ai ei ar rămâne pe drumuri, Curtea a motivat că „starea de sănătate a inculpatei nu poate afecta temeinicia propunerii de arestare”, iar faptele de care era acuzată, „neurmate de o ripostă fermă a societăţii, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitoarelor impresia că pot persista în sfidarea legii”.

Scăpată din arest după plata cauţiunii, Nela Secară şi soţul său au fost arestaţi a doua oară în martie 2013, pornind de la denunţul „finei” Ana Bora, o notorie escroacă locală, dar fără ca anchetatorii să se bazeze doar pe acesta, ci coroborându-l cu declaraţia Gabrielei Bacter, care le-a relatat cum au înscenat cei doi jefuirea propriei firme. Potrivit femeii, pe vremea când erau amândoi angajaţi la ArtPel, şoferul Marcel Tudoran i-a destăinuit că soţii Secară au regizat jaful pentru a încasa asigurarea.

Nu erau, însă, doar vorbe: Bacter a dezvăluit, de asemenea, că marfa furată fusese dusă cu camionul tatălui ei într-o casă din Dernişoara, de unde a fost recuperată mai târziu de Coriolan Secară şi vândută la negru. Ulterior, membrii familiei Bacter (Gabriela, soţul acesteia, tatăl şi mama), precum şi paznicul firmei ArtPel, au fost supuşi testului poligraf, care a indicat că toţi au spus adevărul. Doar şoferul, care negase faptele, „a avut un comportament disimulat”, în timp ce soţii Secară s-au opus testării.

Abia după ce şi-a luat aceste măsuri de precauţie, deci nu pe baza simplelor denunţuri, a cerut procurorul o nouă arestare preventivă, aprobată de Tribunal pe 27 martie 2013 cu motivarea că inculpaţii „prezintă pericol concret pentru ordinea publică”, deoarece „au indus în eroare organele judiciare timp de 8 ani”, adică din 2005, când anchetarea jafului fusese clasată cu „autor necunoscut”. Ulterior, pe 29 martie, Curtea de Apel a invalidat parţial decizia, motivând că „lăsarea în libertate a inculpaţilor nu este de natură să tulbure ordinea socială în acest moment”, dar, apreciind că există „indicii temeinice”, i-a pus sub control judiciar, obligându-i să nu părăsească localitatea.

Achitare salvatoare

Cert e că la doi ani după ce Judecătoria i-a condamnat în acest dosar pe Coriolan Secară şi pe şoferul Marcel Tudoran, iar faţă de ea a încetat procesul pe motiv de prescriere a faptei, în octombrie 2018, Curtea de Apel a desfiinţat hotărârea, achitându-i pe toţi cei trei inculpaţi. Ce se întâmplase între timp? Martorii importanţi şi-au schimbat declaraţiile făcute în faţa anchetatorilor şi a instanţei de fond, prin care susţinuseră acuzarea, afirmând că le-au dat la cererea procurorului Ardelean.

Cum de n-a ţinut cont completul Curţii de faptul că declaraţiile iniţiale fuseseră totuşi confirmate prin testul poligraf, rămâne o necunoscută. Instanţa de apel a ignorat, de asemenea, şi depoziţiile altor martori, precum Florin Nuţaş, ginerele Anei Bora, care au afirmat că Nela Secară le-a cerut să dea declaraţii mincinoase, favorabile ei, inclusiv în schimbul unor importante sume de bani, mai precis 8.000 euro.

„Poamă” pe Borşului

Prezentul tulbure al Nelei Secară nu e surprinzător, femeia fiind condamnată şi în tumultoasa tinereţe. Prin sentinţa penală 3254/15.05.1987, Judecătoria Oradea, iar apoi şi Tribunalul Bihor, prin decizia penală 581/08.07.1987, au trimis-o la închisoare pentru 1 an şi 10 luni, pentru complicitate la furt calificat şi deţinere ilegală de valută, în urma unei escapade tipice, de fapt, prostituatelor vremii.

Potrivit actului de condamnare, în seara de 29 decembrie 1986, Nela şi trei prietene au fost duse de un bărbat pe Şoseaua Borşului, chipurile „pentru a-şi cumpăra ţigări de la cetăţeni străini”. În apropiere de Romtrans, „fetele” au urcat în cabina unui TIR italian, unde au stat „aproximativ 2 ore”, până când tovarăşul lor „s-a plictisit”, luându-le în maşină şi pornind spre oraş. Pe drum, însă, Nela a avut ideea să se întoarcă pentru a-l „tapa” pe italian, adică să-i „fure portmoneul”, zicând că „vrea să aibă raport sexual cu el”.

Reveniţi la TIR, ea şi încă o amică s-au urcat din nou în cabină, înţelegându-se cu celelalte ca „după 20-30 minute să bată în cabină şi să strige că vine Miliţia, timp în care inculpatele, profitând de panică, să fure portmoneul”. Ceea ce au şi făcut: Nela a jucat rolul momelii care „se săruta” cu italianul, iar colega a şterpelit portofelul de pe bord. La final au împărţit prada: 238 dolari, 250.000 lire italiene, 15 dinari iugoslavi şi 20 franci francezi.

Interesant: la fel ca în ultimii ani, şi în 1987, în faţa instanţei Nela Bârsan cerea o pedeapsă mai uşoară invocând că era bolnavă…

Halucinații peste ani

Halucinant e că femeia îl acuză pe procuror până şi de… măsluirea condamnării pe care a încasat-o în 1987. După ce a negat vehement, de patru ori, că ar fi fost condamnată ori măcar cercetată înainte de 1989, când reporterul i-a arătat sentinţa, a categorisit actul ca fiind fabricat de magistrat. „Falsuri, cum a mai făcut Ardelean şi în dosarul de tâlhărie, văd că se ocupă şi în continuare… O să mă ocup şi eu în continuare!”, a afirmat ea.

Cercetată în Olanda pentru sclavie modernă

Nu doar în România au avut soţii Nela şi Coriolan Secară probleme penale, ci şi în Olanda, unde în iunie 2012 Inspecţia de Afaceri Sociale a verificat situaţia unor angajaţi români trimişi de Forklift SRL, în baza unui contract de subantrepriză cu o firmă din Germania, să execute tencuieli la o centrală electrică din oraşul Eesmond, fiind însă plătiţi sub salariul minim şi cazaţi în condiţii insalubre.

În baza mărturiilor a 12 muncitori, care au declarat că li s-au promis salarii de 1.300 – 1.700 euro, dar primeau 5 euro pe zi şi erau ţinuţi în barăci, în august 2012 Parchetul Groningen a deschis dosarul penal 6640/2012/624, pentru „sclavie modernă”, predat ulterior Parchetului din Zwolle, iar în aprilie 2013 doi ofiţeri ai Poliţiei olandeze s-au deplasat la Oradea, pentru a asista la interogatoriul luat Nelei Secară.

Vezi mai jos secvențe din emisiunea Sinteza Zilei cu Nela Secară! (Sursa: Antena3)

Întreaga investigație de presă o puteți citi în Bihoreanul.

CITIȚI ȘI:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here