Declarațiile iresponsabile ale lui Liviu Dragnea (înainte de arestare) și ale Vioricăi Dăncilă, în privința mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, au adus României o înfrângere usturătoare la Națiunile Unite. Țările arabe s-au răzbunat, la fel și cele din Uniunea Europeană, votând Estonia.
Estonia are o populație mai mică decât cea a Bucureștiului
Estonia este unul dintre cele mai mici state din Europa, cu o suprafață de 45.000 de kilometri pătrați (de 5 ori mai mică decât România) și cu o populație de 1,3 milioane de locuitori (mai mică decât cea a Bucureștiului).
Vineri, la New York, Adunarea Generală a ONU a ales astăzi prin vot secret cinci noi membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate, iar România s-a luptat cu Estonia pentru un mandat de doi ani rezervat Europei de Est. România a mai ocupat de patru ori această poziţie, în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 şi 2004-2005.
Dragnea și Dăncilă au pierdut sprijinul țării arabe
Șansele României de a câștiga un nou mandat au fost afectate de încercările Guvernului Dăncilă, susținut de fostul președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, de a muta Ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Intenția a fost dezavuată public de unele state arabe și respinsă de majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, care au avut o altă opțiune, mult mai prudentă.
Atât Liviu Dragnea, cât și Viorica Dăncilă au militat activ pentru mutarea Ambasadei României la Ierusalim, dar președintele Klaus Iohannis, care are cuvântul decisiv într-o asemenea decizie, a refuzat să dea curs inițiativei.
Pe 25 martie, Regele Iordaniei, Abdulah al II-lea, și-a anulat în ultimul moment vizita oficială la București, în semn de protest față de declarațiile făcute de premierul Dăncilă în SUA, unde a anunțat că va muta Ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.
În aceeași perioadă, vizita unei delegații parlamentare române în Maroc, condusă de președintele Senatului, C. A. C. P. Tăriceanu, a fost anulată cu numai o zi înainte de a începe, prin decizia părții africane.
Puterea Consiliului de Securitate
Consiliul de Securitate, care are 15 membri, este cel mai puternic organ din sistemul Naţiunilor Unite şi este singurul organism mondial care poate autoriza un război. Consiliul este format din:
- 5 membri permanenţi, cu drept de veto: Statele Unite, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie
- 10 membri nepermanenți, cu mandate de doi ani, la expirarea cărora sunt înlocuiţi de ţări din aceeaşi regiune geografică.
Din 2020 devin disponibile 5 locuri – două pentru Africa (deţinute în prezent de Coasta de Fildeș şi Guineea Ecuatorială), unul pentru regiunea Asia-Pacific (Kuweit), unul pentru America Latină şi Caraibe (Peru) şi unul pentru Europa de Est (Polonia).
Deşi nu au drept de veto, cei zece membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate au putere şi influenţă, în primul rând pentru că mare parte din activitatea Consiliului de Securitate al ONU se desfăşoară prin consens. Atunci când este nevoie de consens, un singur membru, fie şi o ţară mică, poate exercita o influenţă considerabilă asupra rezultatului dezbaterii de pe agendă.
Totodată, pentru a fi adoptată, orice rezoluţie a Consiliului de Securitate are nevoie de cel puţin 9 voturi favorabile (şi niciun veto), aşa încât membrii nepermanenţi au posibilitatea de a bloca acţiunile Consiliului. În 2018, de exemplu, patru rezoluţii propuse de un membru permanent nu au reuşit să strângă cele 9 voturi necesare pentru a fi adoptate.
MAE zice că înfrângerea e victorie!
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) are o explicație penibilă: cică România a pierdut în fața Estoniei pentru că „s-a angajat mai târziu în această campanie, practic din 2017”.
Nu voi lăsa politica în Jerusalem. Nici nu am teren pentru 130 de ambasade.
Emperor Marcus Aurelius