Gabriela Firea, „zărpălateca” poetă, nestemata Uniunii Scriitorilor

3
1669

Gabriela Firea, primarul Bucureştiului, este dovada vie că şi PSD-iştii au suflet, că şi ei, alături de marii gânditori ai omenirii, au frământări existenţiale pe care, într-un gest de eliberare, le împroaşcă pe hârtia de scris, asemenea apei soioase ce stropeşte trecătorii bulevardelor la contactul cu roata maşinii.

În România ultimilor 30 de ani, doar cine nu a vrut nu a ajuns membru al Uniunii Scriitorilor. Gabriela Firea a vrut. Scris şi făcut! Opera sa, creaţie cu trimiteri cosmice, descoperă o Gabriela Firea necunoscută marelui public, sensibilă şi avidă de vers. Ca secreţia unei răni supurânde, aşa iese poezia din primarul Bucureştiului. Inspiraţia loveşte cu furie în fiinţa doamnei primar, precum talazul oceanului la ceas de furtună.

                 Gabriela Firea, primarul oraşului Bucureşti

Cititorul acestor versuri ar fi bine să-şi lege centura de siguranţă înainte de a se lăsa purtat pe aripi de poezie şi aruncat cine ştie unde, fără garanţia că-şi va mai reveni vreodată din extazul mistic propus de autoare.

Iată, în cele ce urmează, indiciul că uşa poeziei româneşti nu s-a închis odată cu Nichita Stănescu, că flacăra încă pâlpâie în pana Gabrielei Firea.

„Spune-mi,
În mine fiind
Ca verdele în frunza de alior,
Nu te voi părăsi niciodată,
Spune-mi zănatecă
Zărpălatecă, zăpăcitoare
Zăpăitură, zăpor”.

Vă asigurăm, doamnă Firea, că vi s-a spus şi mai rău în cei trei ani de mandat la cârma Primăriei Generale a Bucureştiului. Şi nu, nu e doar celebrul „M*ie PSD”.

  Bucureştiul Gabrielei Firea, expresie a bunei administrări PSD-iste

Dacă Gabriela Firea ar fi „zănatecă”, „zăpăcitoare” şi „zăpăitură” pe prispa unei case din Bacău, cu fuiorul într-o mână şi grăunţele pentru găini în cealaltă, lumea nu ar avea o problemă. Ba chiar ar fi romantic. Drama e că „distinsul” personaj este primarul general al Capitalei României, postură ce îi aduce pe mâini administrarea unui buget de peste un miliard de euro anual. Ce se întâmplă cu acei bani, ai noştri, nu ştim. Ce ştim, însă, este că Gabriela Firea e un primar la fel de bun precum poezia pe care o scrie.

Bucureştiul nu a progresat la niciun capitol de când prima doamnă de Voluntari şi-a revărsat viziunea administrativă asupra sa, dimpotrivă. Oraşul s-a afundat mai tare în mizerie, nesiguranţă, corupţie şi batjocură la adresa „fraierilor de serviciu”, cetăţenii plătitori de impozite. În „Epoca Firea”, pe străzile Capitalei circulă aceleaşi tramvaie de anii ’70, infrastructura urbană a coborât sub cea a Liberiei, numărul cazurilor de viol şi tâlhărie e la cote maxime, iar administraţia e căpuşată de firmele familiei PSD-iste, ce sug banul public. Frumos tablou, plin de poezie.

Dar destul cu bârfa. Haideţi să mai desfiletăm puţin cepul butoiului cu talent moldovenesc, pe plai dâmboviţean.

„Şi nu ai mai vrut să mă arunci
Printre tricouri de schimb şi prosoape de baie.
Am rămas dezgolită,

răsfoind ultimul ziar de anunţuri publicitare.”

Dezgoliţi au rămas şi cetăţenii Bucureştiului. Dezgoliţi de o viaţă decentă, dar plini de promisiunile electorale de acum trei ani, care promisiuni vor reveni la viaţă, cu siguranţă. Că, na, aşa e cu poeţii de mucava, care, pe lângă lipsa de talent, „n-are nici ruşine”.

         Lansarea volumului de poezie „O altă lume”, în anul 2001

Geniul creaţional al Gabrielei Firea are garanţia unor nume sonore ale vieţii culturale şi literare româneşti. Astfel, cu două cărţi de poezie şi un roman, Uniunea Scriitorilor din România o primea pe Gabriela Firea în rândul celor care dau ţării măsura sublimului. Se întâmpla în anul 2003. Dintr-o dată, precum o ghiulea scuipată de ţeava tunului, Gabriela Firea ateriza între personaje ca Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu sau Ileana Mălăncioiu. Ce-o fi fost în sufletele bieţilor oameni când s-au văzut în umbra genialei din Bacău, nu ştim. Revoltă, panică, dezgust, sunt doar câteva cuvinte care trec prin faţa minţii oricărui om decent.

Cei care s-au pus chezaşi că noaptea e zi, negrul e alb, iar mirosul de rahat este parfum de trandafir sunt nume grele ale culturii româneşti. Andrei Marga, fost preşedinte al Institutului Cultural Român, Eugen Simion, fost preşedinte al Academiei Române, criticul literar Nicolae Manolescu şi poetul Liviu Mihai Stoiciu. Scriitorul Horia Gârbea spunea despre „opera” actualei primărițe:

„Gabriela Firea a intrat în literatură cu hotărâre şi aplomb. Ea cucereşte prin naturaleţe şi tandreţe necontrafăcute.”

                                Gabriela Firea, pe şantier

Într-adevăr, Gabriela Firea a intrat în literatura română precum lama de buldozer în Biserica „Sf. Vineri” sau pumnul violatorului în gura femeii înghesuite în colţuri întunecoase. Natural şi tandru! Necontrafăcut! Motorul din spatele elogiilor care au întreţinut prostia Gabrielei Firea, o femei plină de „talente”, dar nu literare, nu e greu de descifrat.

Lecţia e învăţată pe de rost încă din anii comunismului, când Elena Ceauşescu, „savant de renume mondial”, căra după ea o paporniţă plină cu diplome. Unele erau emise de universităţi din România, altele, pe bani grei, erau cumpărate de la prestigioase instituţii de cultură şi ştiinţă occidentale. Cei care o ridicau în slăvi pe Leana lui ‘nea Nicu, conştienţi în forul interior de impostura şi prostituţia pe care le practicau, beneficiau de un trai preferenţial, bani, funcţii şi călătorii în străinătate.

Comunismul a trecut, dar metehnele au rămas. Mereu se vor găsi oameni, altfel valoroşi intrinsec, care să dea cinstea pe ruşine şi sufletul pe 30 de arginţi. Pentru domnii Marga, Simion, Manolescu, Stoiciu şi Gârbea, care au întreţinut paranoia „Leanei” cu birou peste drum de Cişmigiu, avem o singură remarcă: Banii trec, ruşinea rămâne!

                      Întreaga „operă” a Gabrielei Firea

Nu ştim de unde se aprovizioneză cu inspiraţie aprozarul poetic al Gabrielei Firea. S-ar putea să murim încercând să aflăm. Totuşi, sperăm că în căutarea ei, a inspiraţiei, primăriţa nu va da foc Bucureştiului, precum Nero a dat foc Romei în căutarea versului perfect. E de ajuns că-l pune pe chituci. De Bucureşti vorbim!

La final de articol, se cere musai încă o imersiune în geniul poetic al Gabrielei Firea, un salt, posibil mortal, în hăul fiinţei unui primar veşnic frământat de întrebări existenţiale şi afaceri cu statul. Serviţi!

„Pielea ta catifelată ca un botic de ied
Şi-a mea, într-o aşteptare eternă,
Până la epuizare.
Am nevoie să mă îmbrac în dorinţa ta,

Să nu ies în stradă ca împăratul cu hainele noi.”

P.S. Zărpălatec = fluşturatic, uşuratic, om neserios (cf. dexonline.ro)

(Paul Palencsar este teolog ortodox, jurnalist şi realizator de film documentar)

CITIŢI ŞI:

Se complică situația celor peste 400.000 de români din Marea Britanie. Brexit-ul dur va elimina libera circulație

Cățărat pe cadavrul Alexandrei, „Unchiul” Cumpănașu își târăște și copiii la televizor. Plus: „Îi dau dracu’ pe procurorii ăștia!”

Încă un șmen al polițiștilor care au nenorocit-o pe Alexandra. Soții Mirea au divorțat în 2018 ca să poată fi amândoi șefi!

O paralelă dureroasă: Alexandra – Sorina. Poliția Română „și-a încheiat programul” pentru răpire+viol, Ambasada SUA și-a prelungit programul pentru o viză

S-au pensionat cei doi polițiști-șefi care au nenorocit-o pe Alexandra. Soții Mirea abia au depășit 50 de ani și vor avea pensie specială

EXCLUSIV. Alexandra cerea ajutor, iar șeful Poliției Olt și-a continuat cheful cu somon, fripturi și șampanie

DOCUMENT. Iată cine a ucis-o pe Alexandra! PSD și ALDE au scos din pușcării 3.592 de „Gheorghe Dincă” în 20 de luni

STENOGRAME. Apelurile Alexandrei la 112. Dialoguri dureroase. Disperarea fetei e tratată de polițiști cu ironii criminale

Masacrul de la Săpoca – „un lung șir de erori umane și manageriale”. Și o întrebare: de ce ținea directoarea PSD-istă 45 de posturi blocate?

Familia tradițională PSD care a îndoliat Buzăul: soția e directoare la Spitalul Săpoca, soțul e director la Salvare, după ce a căpușat banii publici

3 COMENTARII

  1. Gabriela Firea mai bine se ocupa de poezie cred ca era mai buna , tot are diploma de bibliotecara! Se vede ca a citit și a scris mult, este posibil sa fie și o scriitoare de succes dar ma întreb de ce Dumnezeule a vrut sa fie la Primaria Capitalei??? Care au fost criteriile pentru ca acest malefic partid PSD a propulsat-o la primăria Bucureștiului.???
    Ultimul sondaj de opinie printre bucuresteni arată ca peste 70% sunt nemulțumiți de prestația dumneai care nu o mai vor si in următorul mandat.!!! Doamne ferește sa mai candidează ca nu ia nici 15%!!!!
    Avem nevoie de un primar care sa is taurul de coarne și sa înceapă cu selectarea doar a acelor persoane care sunt Profesioniste!!! Restul OUT!!!
    Apoi luarea la puricat a tuturor contractelor și Conform sentinței CURȚII DE APEL BUCUREȘTI TOATE COMPANIILE ÎNFIINȚATE ILEGAL SA FIE DESFIINȚATE!!!! Este un afront adus economiei de piața și a liberei concurente !!!! Se incalca principiul democratic al liberei inițiative ceea ce contravine acordului de aderare la UE dar primărița actuala nu are habar!!! Și-a angajat toate fufele la Primărie dar in curând , in 9 luni la alegerile din Iunie 2020 vor pleca singure.
    Sa dea Dumnezeu!!!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here