Să ajungi în Parlamentul României folosindu-te de scandal, de proteste de stradă, de provocări comise la limita legii, iar după ce te vezi îmbrăcat în costumul elegant de senator și deputat, să te dezici rapid și cinic de această abordare, ca și când „nici usturoi n-ai mâncat, nici gura nu-ți miroase” – iată o nouă culme a ticăloasei ipocrizii politice de pe plaiurile mioritice pe care reușește să o atingă AUR prin eliminarea agitatei senatoare Șoșoacă!
Nu-i plângem de milă doamnei senator. Considerăm că prezența ei în Senatul României – ca de altfel și prezența în Parlament a formațiunii pe care o reprezenta până ieri – este una toxică, dubioasă și periculoasă pentru democrația din România și parcursul statului român în Uniunea Europeană și în NATO.
Eliminarea naționalistei „mahalalei” AUR de către naționaliștii „elitei culturale” a AUR este expresia unor tensiuni tot mai puternice la nivelul conducerii acestui partid, dar și a unei transformări radicale a acestei formațiuni politice naționalist-populiste. Din aceste motive, evenimentul trebuie luat în serios, dincolo de picanteriile scandalului care-i învăluie esența.
Senatoarea AUR Șoșoacă – a fost sau nu a fost membru AUR?
În primul rând, trebuie să ne lămurim care este poziția senatoarei Iovanovici-Șoșoacă Diana, la acest moment, în raport cu AUR.
În comunicatul de presă al AUR se spune că Biroul Național de Conducere al AUR a decis „retragerea sprijinului politic acordat d-nei Diana Iovanovici-Șoșoacă, având în vedere că domnia sa a refuzat sistematic să acționeze, atât în Parlament, cât și în spațiul public, în conformitate cu strategia grupului senatorial AUR, precum și cu deciziile conducerii partidului. De la data prezentului comunicat, d-na senator Diana Șoșoacă Ivanovici își exercită mandatul în afara grupului senatorial al AUR”.
În cronologia scandalului provocat de AUR au apărut două variante.
Prima variantă: doamna senator Șoșoacă a fost exclusă din AUR.
Conform Statutului AUR (Secțiunea V. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ – art. 21 Sancțiuni), membrilor partidului le pot fi aplicate următoarele sancțiuni pentru abaterile disciplinare: avertismentul scris; suspendarea din funcţiile de conducere şi/sau interzicerea dreptului de a candida pentru astfel de funcţii, pe o durată cuprinsă între 6 luni şi 4 ani; demiterea din funcţiile de conducere; suspendarea disciplinară a calităţii de membru al partidului pe o durată cuprinsă între o luna şi doi ani; retragerea sprijinului politic; excluderea.
Doamnei senator Șoșoacă i s-a retras sprijinul politic, definit de comunicatul de presă ca exercitare a mandatului în afara grupului senatorial al AUR, deci nu a fost exclusă și rămâne membru AUR.
A doua variantă: doamna senator Șoșoacă nu era membru AUR, pentru că nu a semnat o adeziune formală la AUR, din acest motiv i se retrage sprijinul politic, că nu poate fi exclusă dintr-un partid din care nu face parte.
Co-președintele AUR, fostul jurnalist și actual senator AUR Claudiu Richard Târziu anunța că a descoperit că doamna senator Șoșoacă nu a semnat adeziunea la partid și din acest motiv s-a aplicat măsura retragerii sprijinului politic, pentru că aceasta nu putea fi dată afară dintr-un partid în care oficial nu era membru.
Dacă ce spune senatorul Târziu este adevărat, atunci cum a candidat doamna avocat Iovanovici-Șoșoacă Diana pe listele AUR, dacă nu era membră AUR la momentul depunerii candidaturii? Este legală candidatura?
Singura variantă legală, în acest caz, era ca numita Iovanovici-Șoșoacă Diana să-și fi dat demisia din Partidul Neamul Românesc (PNR), al compromisului ex-deputat PSD Ninel Peia, și să se fi înscris temporar în Partidul AUR (căci ca un partid a candidat, nu ca o alianță, astfel încât pragul electoral să nu crească peste 5%). Iar după alegeri să fi demisionat din AUR și să fi revenit în PNR, pe modelul Tăriceanu, care pentru alegeri a demisionat din ALDE (pe care îl conducea!) și a devenit temporar membru Pro România, pe listele căruia a candidat.
Cine a executat-o politic pe Șoșoacă?
Naționaliștii de ocazie din fruntea AUR au manipulat cu succes mass-media, promovând ideea că senatoarea AUR a fost executată de senatorii Claudiu Târziu și Sorin Lavric. O capcană pentru cei care se pierd în ceața scandalului și nu sunt atenți la detalii.
În speța noastră, detaliul este componența Biroul Național de Conducere al AUR, care este format din: copreședinte George Simion, copreședinte Claudiu Târziu, președintele Senatului AUR Sorin Lavric și secretarul general Cristian David.
Rezultă limpede că George Simion nu este străin de eliminarea senatoarei Șoșoacă, prin calitatea lui de membru principal în BNC al AUR.
Totuși, în ziua excluderii senatoarei AUR, liderul George Simion a tăcut, a evitat să comenteze, să răspundă apelurilor telefonice venite de la jurnaliști. Nici măcar pe paginile lui de Facebook nu a postat vreo opinie. Un comportament dubios, dacă ne gândim că Simion are obiceiul să comenteze rapid și incisiv evenimente cu mult mai puțin importante.
George Simion a fost complice la eliminarea senatoarei Șoșoacă, dar a dat dovadă de viclenie politică și nu s-a afișat public, lăsându-i pe Târziu și Lavric să comunice cu presa.
Evident, este doar o presupunere. Stilul dubios în care George Simion face politică ne poate oferi surpriza să aflăm că, de fapt, dumnealui nu a participat la ședința de „epurare”…
Ipocrizia și cinismul deciziei de eliminare a senatoarei Șoșoacă
George Simion și-a construit cariera publică și „jucăria” politică numită AUR folosindu-se din plin de scandal. Într-un scandal aproape permanent – făcut fie alături de ultrașii din galeria de fotbal, fie prin piețele marilor orașe ale țării, fie pe la porțile caselor corupților din diferite partide, fie dând buzna în sedii de presă pentru a-și impune difuzarea vreunui comunicat, fie prin așa-zise „proteste-maraton” în Piața Victoriei, fie bântuind cu „autocarul de AUR” prin țară –, George Simion și-a confecționat imaginea publică și implicit a „amprentat” AUR ca partid al protestatarilor de profesie.
La scandalul copios alimentat de acțiunile „unionistului” George Simion s-au adăugat istericalele de mahala ale avocatei Iovanovici-Șoșoacă Diana. Amestecul exploziv rezultat a atras foarte multe voturi pentru AUR. Toate frustrările adunate de votanții AUR împotriva nedreptăților suferite din partea sistemului politico-economic actual, toate nostalgiile ceaușișt-comunist-vadimiste reprimate din lipsa unui „lider salvator”, toate obsesiile dacopate, conspiraționiste și ortodoxist-filetiste care bântuie diferite grupuscule refugiate pe Facebook și-au aflat satisfacția în scandalurile și „proclamațiile către țară” strigate de Simion și Șoșoacă în piața orașului.
Inevitabil, avocata Șoșoacă a devenit un simbol al luptei AUR, un „arhetip” pentru metodele de luptă politică ale AUR și, implicit, și-a atras zeci de mii de simpatizanți din rândul membrilor și votanților AUR.
Totuși, în ciuda aportului însemnat al avocatei Șoșoacă la succesul electoral și la incisivitatea AUR în Parlament, conducerea AUR decide eliminarea acesteia.
Să fi fost misoginismul (cum acuză Șoșoacă) și orgoliul nețărmurit al filosofului Sorin Lavric, deranjat că senatoarea AUR (o femeie!) refuză să-i recunoască autoritatea în partid și Senat? Să fi fost un calcul rece făcut de fostul jurnalist cu simpatii legionare Claudiu Richard Târziu, de eliminare a unui rival puternic în lupta pentru cucerirea poziției de lider unic al AUR? Să fi fost o manevră controlată din umbră de George Simion, îngrijorat de influența tot mai mare a senatoarei Șoșoacă asupra unei părți tot mai consistente din membrii și simpatizanții AUR? Sau, cumva, a fost punerea în executare a unui ordin din afara AUR?
Nu știm care este varianta reală. Poate a fost câte puțin din fiecare. Știm însă că toată logoreea liderilor AUR (Târziu și Lavric, căci Simion nu a comentat public până la momentul scrierii acestor rânduri) despre „respectarea statutului de senator, conformitatea cu strategia partidului” etc., prin care se „argumentează” eliminarea senatoarei Șoșoacă, este necredibilă.
Dacă comentariile cu pretenții de ironie subtilă făcute de Lavric pe marginea scandalului nu merită luate în seamă, dată fiind învecinarea cu miștocăria (vorbește filosoful cum a fost luată doamna Șoșoacă cu „duhul blândeții”, dar inutil, „ea nu poate fi înfrânată cu nimic”!), dubla măsură a co-președintelui Târziu trebuie denunțată.
Ferm în afirmațiile făcute în legătură cu motivele excluderii senatoarei Șoșoacă, când vine vorba de deputatul Dumitru Viorel Focșa și de mojicia suburbană comisă de acesta față de fiul lui Ion Rațiu, „creștinul” Târziu folosește altă măsură și îl scuză, declarând senin că acesta este abia la prima abatare…
Nu în ultimul rând, ne întrebăm: scandalul mizerabil făcut de George Simion și alți parlamentari AUR, la ședința pentru alegerea președintelui Camerei Deputaților, este în „normalitatea” AUR, de vreme ce nimeni din conducerea AUR – nici „creștinul” Târziu și nici „filosoful” Lavric – nu s-a sesizat să facă apel la rațiune, dialog, respectarea regulilor activității parlamentare etc., adică să aplice aceeași măsură ca în cazul senatoarei Șoșoacă?
Curat murdar, băi, băieți!
Încotro merge AUR?
Dacă ne luăm după aparențe – vezi reacțiile virulent de critice la adresa măsurii de excludere a senatoarei Șoșoacă, pe paginile de Facebook ale AUR și ale liderului George Simion –, s-ar putea spune că scandalul eliminării senatoarei Șoșoacă aduce prejudicii mari relației fondatorului și liderului AUR cu votanții săi.
Votanții, membrii și simpatizanții AUR nu înțeleg această transformare bruscă a chipului liderului lor. Firesc, ei se întreabă: unde este George al nostru, cu protestele lui, cu conflictele lui cu jandarmii, cu „live”-urile lui în timpul perchezițiilor făcute de Poliție în „autocarul de AUR”? Cum de s-a transformat, peste noapte, tânărul unionist protestatar într-un politician conformist, la costum elegant, dispus la negocieri politice cu PSD, cu PNL, poate chiar și cu USR? Cum de l-au „încălecat” pe George al nostru, din popor, cei doi intelectuali „naționaliști de salon”, eleganți, stilați, cu discurs prețios și împănat cu citate din Sfinți Părinți și filosofi?
Superficial, s-ar putea spune că victoria asupra senatoarei Șoșoacă va fi o primă mare înfrângere pentru George Simion, căci prin plecarea ei, pierde foarte mult din simpatia celor care l-au susținut și votat. George Simion a confecționat AUR utilizând un anumit stil de luptă politică: în stradă, prin scandal, prin contestare dură, chiar violentă, a vechilor partide, a guvernanților, în general a Sistemului.
„Noul” George Simion, care a acceptat eliminarea senatoarei Șoșoacă – simbol al stilului de luptă amintit –, este un băiat cuminte, care se conformează regulilor Sistemului pe care până mai ieri îl contesta vehement, care vrea cu tot dinadinsul să fie frecventabil, să participe la „marele joc al politicii”, adică exact acolo unde votanții AUR nu au vrut să-l vadă.
Ușurința și rapiditatea cu care George Simion a renunțat la ceea ce a fost, ani de zile, ca activist protestatar unionist, adaptându-se fără tresăriri de conștiință la haina elegantă de politician parlamentar mic-burghez, după chipul colegilor mai vechi din politichia plaiurilor mioritice, reprezintă noi argumente în susținerea tezei că agenda politică reală a liderului AUR nu este cea confecționată din declamațiile lui patriotarde.
Va supraviețui liderul George Simion, în noile „haine” de om al Sistemului pe care le-a îmbrăcat? Va fi suficient prețul oferit de George Simion pentru loialitatea lui Claudiu Târziu și Sorin Lavric sau cei doi se vor alia împotriva lui și-l vor înlătura treptat de la conducerea AUR?
„Revoluția AUR” naționalist-unionistă, promisă în campania electorală de George Simion și acoliții săi, a murit înainte să înceapă. AUR nu vrea să reformeze Sistemul în afara Sistemului. AUR-ul lui George Simion vrea doar să participe la viața politică, să obțină majorități, funcții în Parlament și, eventual, să intre la guvernare.
Dacă au mințit în legătură cu „revoluția anti-sistem”, vor avea cuvânt pentru restul promisiunilor? Sau, cumva, țintele AUR sunt fixate nu de dorințele propriului electorat, ci de niște voințe ceva mai străine?
AUR se transformă. Scandalul din stradă și atitudinea „revoluționară” sunt abandonate. Probabil că miza liderilor AUR este prea mare și își pot permite să sacrifice, odată cu senatoarea Șoșoacă, alte câteva mii de voturi.
AUR renunță la propaganda gălăgioasă și conspiraționistă „anti-sistem” și caută să se adapteze cât mai bine Sistemului. Lupta se va purta în Parlament și pe la întâlniri tainice de negociere cu PSD, PNL și – de ce nu? – USR. Dacă va fi o luptă pentru bunăstarea acestui neam oropsit sau dimpotrivă, doar pentru căpătuirea unor băieți deștepți, vom afla destul de repede.
Prin scandalul declanșat de eliminarea senatoarei Șoșoacă, nu se lămurește direcția spre care merge AUR. Dimpotrivă, prin această ruptură simbolică cu o bună parte din propriul electorat – care dorea o „revoluție anti-Sistem” –, liderii AUD devin și mai dubioși.
Iar în loc de concluzie, rămânem cu o întrebare: dacă începe să-și sacrifice electoratul, atunci pe cine slujește, cu adevărat, AUR?
Opaaa…, păi stați puțin…, dacă așa stau lucrurile, adică dacă Șoșoacă nu era înscrisă în A.U.R., lucrurile devin… PENALE (!), indiscutabil!!!
Nu numai că individa… își pierde (practic: AUTOMAT!) mandatul de parlamentar (!), dar atât ea cât și cei din partid responsabili pentru punerea ei pe listele de candidați trebuie să răspundă pentru comiterea acestei INFRACȚIUNI!