DNA cere pedepse dure: Elena Udrea – 12 ani + spor, Ioana Băsescu – spre 15 ani, Dan Andronic – întemnițare

Procurorul DNA a cerut marți, la Curtea de Apel București, pedepse extrem de dure pentru inculpații din dosarul privind finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2009: 12 ani plus un spor în cazul Elenei Udrea, spre maximul de 15 ani pentru Ioana Băsescu, închisoare cu executare pentru Dan Andronic.

Elena Udrea, fost ministru PDL în Guvernul Boc, este acuzată de spălare de bani și instigare la luare de mită. Pentru aceste fapte, DNA cere o pedeapsă de 12 ani de închisoare, plus un spor.

În cazul Ioanei Băsescu, fiica fostului președinte, reprezentantul DNA a cerut o pedeapsă orientată spre maximul prevăzut de lege în cazul delapidării: 15 ani.

În același dosar, pentru Dan Andronic, procurorul DNA a cerut ca pedeapsă închisoarea cu executare.

Verdictul va fi dat la o dată ulterioară, a anunțat judecătorul de la Curtea de Apel București.

Infectată cu Covid-19 pe 7 ianuarie, Elena Udrea a ieșit din carantină și a participat astăzi – 26 ianuarie – la ultimul termen din procesul de corupție legat de finanțarea campaniei electorale din 2009.

Udrea a aflat de infectare chiar înaintea ultimului termen din proces, care inițial ar fi trebuit să aibă loc pe 8 ianuarie, a declarat pentru G4Media.ro avocatul acesteia, Veronel Rădulescu. Acesta a obținut atunci amânarea judecății, apelând la argumentul medical.

A fost a doua amânare pe motiv de Covid-19. Și pe 14 decembrie 2020 s-a întâmplat la fel, dar atunci cel infectat cu noul coronavirus a fost un alt inculpat din dosar. Acesta a anunțat instanța, prin intermediul avocatului său, motivul absenței de la ultimul termen, dar și faptul că dorește să asiste la audierea Elenei Udrea pentru a-i adresa întrebări.

Și la termenul de astăzi au existat emoții privind desfășurarea procesului. La Curtea de Apel București a fost o amenințare cu bombă, clădirea a fost evacuată. Amenințarea s-a dovedit însă a fi falsă, iar procesele s-au putut desfășura.

De-a lungul procesului său, Elena Udrea a pledat nevinovată și a cerut instanței să fie achitată. „Nu mă consider vinovată de comiterea infracțiunilor. (…) Am finanțat personal campania electorală din 2009, alocând sume totalizând peste 300.000 de euro. Veniturile personale și ale soțului aferente anului 2009 mi-au permis această finanțare. Cred că sunt printre puținii politicieni care au adus bani personal la campania electorală și nu au plecat cu bani acasă în urma lor”.

Schema infracțională

Dosarul a fost trimis în judecată în luna mai 2017. Procurorii DNA le-au adus acuzații următorilor:

• Elena Udrea (fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului) – instigare la luare de mită şi spălare a banilor;
• Gheorghe Nastasia (fost secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului) – luare de mită;
• Victor Tarhon (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea) – luare de mită;
• Ioana Băsescu (fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu) – instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor;
• Ioan Silviu Wagner (director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat) – delapidare;
• Dan Andronic (jurnalist) – mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

Procurorii menţionează în rechizitoriu că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală, care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, „conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi (Traian Băsescu – n. red.) şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”.

Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI: