Justiția română a primit o nouă lovitură teribilă din partea Curții Constituționale (CCR): informațiile obținute de investigatori în urma unor interceptări pe siguranță națională nu vor putea fi folosite în anchetă, urmând a fi eliminate și din dosarele aflate pe rol!
Curtea Constituţională a admis, cu majoritate de voturi, o excepţie de neconstituţionalitate şi a constatat că dispozițiile articolului 139, alineatul 3 din Codul de procedură penală sunt constituționale numai „în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”, a informat CCR printr-un comunicat sec.
Articolul 139, alineatul 3 din Codul de procedură penală are următorul conţinut:
„Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege”.
Pe de altă parte, CCR a declarat constituţional articolul 11, alineatul 1, litera d din Legea SRI (nr. 51/1991):
„(1) Informaţii din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate:
(…) d) organelor de urmărire penală, când informaţiile privesc săvârşirea unei infracţiuni”.
În al doilea rând, deoarece menţine o obligaţie de informare (a procurorilor de către serviciile de informaţii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni – n.r.), dar creează o interdicţie de a utiliza materialul (ca probă – n.r.), inclusiv în cauze de terorism sau cele care ţin strict de siguranţa naţională.
Şi nu în ultimul rând, pentru că, fără nicio logică, interzice utilizarea unor informaţii obţinute legal, cu autorizarea judecătorului în timp ce înregistrările unei persoane private se pare că nu ridică probleme.
Decizia CCR duce la situații aberante, părând a fi fost dictată de marii corupți ai României.
- SRI are obligația să informeze procurorii în legătură posibile infracțiuni (corupție, viol etc.) obținute prin interceptări pe mandat de siguranţă națională, dar procurorii nu pot utiliza respectivele înregistrări ca probe în dosar!
- Caz concret, în interpretarea G4Media.ro: dacă, în timp ce monitorizează o persoană pentru terorism, SRI află că respectiva persoană sau altele comit (şi) alte infracţiuni – corupţie, evaziune fiscală, viol etc. -, serviciul poate informa Parchetul cu privire la săvârşirea infracţiunii, dar procurorii nu pot folosi înregistrarile SRI ca probă în ancheta penală. Rămâne ca procurorii să ceară judecătorilor mandat judiciar de supraveghere tehnică pentru documentarea şi probarea infracţiunii de care a aflat SRI cu ajutorul mandatului de siguranță națională. Mai mult: pentru a fi valide, probele trebuie realizate de procurori cu Poliţia, nu cu SRI.
- Explicația unui expert: „E frustrant! Iei mandat judiciar şi te rogi (ca persoana interceptată) să mai spună o dată. Interceptarea inițială, cea pe mandat de siguranță națională, în care suspectul spune că a mituit politicieni, a făcut evaziune fiscală sau a comis un viol, nu poate fi folosită în noul dosar judiciar”.
În februarie 2016, Curtea Constituțională a decis că serviciile nu pot ajuta procurorii să facă probe în ancheta penală. Potrivit CCR, probele trebuie făcute de procurori doar cu Poliţia, nu cu SRI. Problema a fost – şi încă este – că Poliţia nu este atât de bine pregătită şi de discretă precum serviciile de informaţii.
Dragnea, beneficiarul noii decizii
Eliminarea probelor făcute de SRI pe mandat de siguranță națională l-ar putea ajuta pe Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum.
Potrivit unor surse judiciare, dosarul Tel Drum abundă de înregistrări făcute de SRI pe mandat de securitate națională, pe securitate economică. Iată, de exemplu, o interceptare făcută pe 15 martie 2017, care se află în primul dosar Tel Drum, trimis deja la instanţă.
Ion Florian: Alo!
Neda Florea: Ce faci, Fănică? Pe unde eşti?
Ion Florian: Aştept să iasă soarele.
Neda Florea: He, he, eşti în Turnu?
Ion Florian: Da.
Neda Florea: Vino, vino un pic până aicea la şefu’.
Ion Florian: La barieră?
Neda Florea: Nu, mă… la noi la birou, la şef… la Petre.
Ion Florian: Păi, nu ştiu unde… da, aici, la Turnu.
Neda Florea: La birou, mă!
Neda Florea: Alo!
Ion Florian: Da, vă aud, da’ nu ştiu unde… La Liţa?
Neda Florea: Nu, mă, aici, la Alexandria, mă.
Ion Florian: A, păi sunt la Turnu. Atunci, vin într-o juma’ de oră.
Neda Florea: Aşa, da, da.
Ion Florian: Da, da. Bine. Să trăiţi!
Neda Florea: Bine, bine, bine.
Potrivit surselor G4Media.ro, „la barieră”, în Turnu, este fosta vilă de protocol a PCR, care a aparţinut companiei Tel Drum și era folosită de fiul lui Liviu Dragnea, Ștefan Valentin Dragnea.
Pe 9 ianuarie 2018, cu o săptămână înainte ca DNA să pună compania Tel Drum sub acuzare, bunurile firmei să fie puse sub sechestru, iar firma să-şi ceară insolvenţa, Tel Drum a vândut vila şi terenul de 4 hecatare lui Dragnea-junior, potrivit riseproject.ro.
În dosarul Tel Drum, Liviu Dragnea este acuzat de abuz în serviciu şi fraudă cu fonduri europene de peste 27 de milioane de euro. Ancheta a început în noiembrie 2017 şi nu este încă finalizată.
