Lucrarea murdară a PSD-AUR în ”cazul Dominic Fritz” se apropie de primul test major: cel de la CJUE. Cazul se internaționalizează. Președintele USR are șanse majore să i se dea dreptate. ”Evacuarea” sa din funcția de primar al Timișoarei a fost un abuz evident.
Conform publicației PressHub, Tribunalul Timiș a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu patru întrebări preliminare în dosarul lui Dominic Fritz, privind întreruperea mandatului de primar al Timișoarei. Judecătorul instanței bănățene cere judecata în procedură accelerată.
Dosarul prin care Dominic Fritz cerea anularea ordinului prefectului județului Timiș, de constatare a încetării de drept a mandatului de primar, a fost suspendat până la pronunțarea instanței europene.
Cele patru întrebări adresate CJUE pot fi exprimate, pe scurt, astfel:
1. Dreptul European protejează doar alegerea în funcții de ales local a unui cetățean străin sau și exercitarea efectivă a mandatului?
2. Poate o prevedere națională nouă să adauge o sancțiune suplimentară la un caz de conflict de interese deja constatat și sancționat pe vechea reglementare?
3. Mai poate fi sancționat un ales local cu încetarea automată a mandatului dacă noua lege exclude de la sancțiune fapta pentru care fusese sancționat deja pe legea veche?
4. Dreptul European se opune ca încetarea automată a mandatului să fie aplicată fără ca vreo autoritate sau vreo instanță să poată analiza gravitatea faptei, mai ales după ce aceasta a fost dezincriminată prin noua reglementare?
În minuta sentinței, cele patru întrebări sunt exprimate într-o formulă mult mai explicită.
Minuta sentinței
”Admite cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene în vederea pronunțării unei hotărâri preliminare formulată de reclamantul Fritz Dominic Samuel.
În baza art. 267 alin. (1) și (3) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, sesizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare:
1. Articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și articolul 40 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, coroborate cu Directiva 94/80/CE, trebuie interpretate în sensul că protejează nu doar eligibilitatea formală a candidatului la alegerile locale, ci și exercitarea efectivă a unui mandat de ales local obținut în mod valabil de un cetățean al Uniunii într-un stat membru al cărui resortisant nu era la data obținerii mandatului?
2. Articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, articolele 40 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și principiile generale de drept al Uniunii – principiul securității juridice, principiul protecției încrederii legitime și principiul neretroactivității – trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale care impune încetarea de drept, înainte de expirarea duratei prevăzute de lege, a unui mandat de ales local, în cazul unei conduite individuale în privința căreia s-a constatat existența unui conflict de interese stabilit definitiv în temeiul unui regim juridic național anterior, și ale cărui consecințe juridice fuseseră deja stabilite potrivit acelui regim, care, însă, nu prevedea această consecință?
3. Articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, articolele 40 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și principiile generale de drept al Uniunii – principiul securității juridice, principiul protecției încrederii legitime și principiul neretroactivității – trebuie interpretate în sensul că se opun aplicării unei dispoziții dintr-o lege națională care atașează unei constatări anterioare încetarea automată a unui mandat de ales local, fără ca autoritatea competentă sau instanța de judecată să poată lua în considerare o altă dispoziție din același act normativ, prin care legiuitorul a stabilit că o conduită din categoria celei care a stat la baza constatării respective nu mai constituie conflict de interese pentru viitor?
4. Principiul general al proporționalității, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Hotărârea din 4 mai 2023 privind pe T. A. C. împotriva Agenției Naționale de Integritate (C-40/21), coroborat cu articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene și cu articolele 40 și 47 din Cartă, trebuie interpretat în sensul că se opune încetării automate a unui mandat de ales local în curs atunci când nici autoritatea administrativă competentă, nici instanța de judecată în unica procedură de control judiciar deschisă petentului în sistemul național, nu pot lua în considerare, pe de o parte, elemente precum gravitatea comportamentului, gradul de vinovăție, eventualele beneficii sau prejudicii individuale, sancțiunile deja aplicate, timpul scurs de la săvârșirea faptei, durata rămasă a mandatului, opțiunea electorală ulterioară și impactul practic asupra persoanei în cauză și asupra electoratului local, iar, pe de altă parte, împrejurarea că legiuitorul a stabilit prin același act normativ că un comportament din categoria vizată nu mai constituie un conflict de interese?
În temeiul art. 105 alin. (1) din Regulamentul de procedură al Curții de Justiție a Uniunii Europene, solicită examinarea trimiterii preliminare potrivit procedurii accelerate.
În temeiul art. 412 alin. (1) pct. (7) din Codul de procedură civilă, constată suspendarea de drept a judecării cauzei până la pronunțarea de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărârii preliminare.
Cu drept de a formula recurs pe durata suspendării doar în ce privește măsura de suspendare a judecății, cererea urmând a fi depusă la Tribunalul Timiș. Pronunțată în data de 16.11.2026 prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei.”



