Experții Comisiei Europene au revizuit masiv, în sus, previziunile privind evoluția economiei României, după ce situația țării s-a dovedit mult mai bună, în primele 4 luni ale anului, decât se anticipase.
Față de estimările din februarie, care avansau o creștere a PIB-ului de 3,8% în 2021 și de 4% în 2022, Comisia Europeană a dat acum publicității o nouă estimare care vorbește despre creștere cu 5,1% în 2021 și cu 4,9% în 2022.
Ar fi vorba, așadar, de o revizuire în sus cu 33% față de estimarea inițială pentru acest an și de o revizuire, tot în sus, cu 25% pentru anul viitor.
Inflația și deficitul vor continua să scadă. Problema datoriei publice rămâne însă una foarte dificilă
Inflația, provocată parțial și de criza economică adusă de pandemie, va fi în România de 2,9% în 2021 și de 2,7% în 2022, estimează Comisia Europeană.
Politicile Guvernului vor reuși să diminueze progresiv deficitul țării, aruncat în aer de măsurile inconștiente luate în perioada 2017-2019 și de criza pandemiei care a găsit România complet nepregătită, cu deficit de 4% și cu rezerve zero după creșteri economice susținute în perioada favorabilă la nivel mondial din intervalul 2012-2019.
Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar, care anul trecut a fost de 9,2% din PIB, se va reduce în 2021 la 8% din PIB, iar în 2022 – la 7,1%. Deficitul de cont curent va urma, de asemenea, o curbă descendentă: 5% în 2020, 4,9% în 2021, 4,6% în 2022.
Acest deficit bugetar nu va putea fi însă acoperit decât în două feluri, mărirea taxelor sau contractarea de noi împrumuturi externe. Guvernul a optat pentru a doua variantă, evitând să împovăreze suplimentar populația. Așa se face că datoria publică a României va urca la 49,7% din PIB în acest an și la 52,7% din PIB anul viitor.
Politicile guvernamentale prociclice din 2012-2019 își arată acum partea negativă
Deși se vehiculează des ideea că România are o datorie publică mică prin comparație cu alte state, specialiștii avertizează că aceasta este o paralelă incompletă. SUA și Marea Britanie, spre exemplu, au o datorie mult mai mare raportat la PIB, dar dispun și de economii mult mai puternice, în stare să suporte acest deficit. O țară cu economie emergentă, precum România, are o toleranță mult mai mică la îndatorare. Cazurile Greciei, care a intrat în incapacitate de plată în 2010, și chiar al României, care a pățit același lucru în 1981, sunt elocvente.
Reducerea datoriei publice este posibilă doar în cazul în care bugetul trece pe excedent. Acest lucru ar fi fost cu ușurință posibil în perioada 2017-2019, când economia a înregistrat avans puternic. Dar Guvernul din acel moment a preferat să risipească banii pe creșteri de salarii, pe noi angajări în sistemul bugetar și pe cadouri făcute clientelei de partid prin contracte cu dedicație. S-a cheltuit surplusul bugetar, s-au angajat și noi datorii externe, iar în schimb nu s-a făcut absolut nimic: nicio autostradă, niciun spital, niciun aeroport, cale ferată, școală sau grădiniță.
De asemenea, politicile guvernamentale prociclice din intervalul 2012-2019, pe moment resimțite favorabil de populație, își arată acum partea negativă. După numeroase reduceri de taxe și impozite acordate când economia era în creștere, acum Guvernul nu mai are cum să acorde alte facilități când a apărut criza (prezisă, dealtfel, de toți analiștii economici).
În final, când a venit criza Covid, România a fost găsită fără rezerve financiare, fără stocuri de medicamente, alimente sau materiale și cu o infrastructură mai precară decât în urmă cu 3-5 ani.
