Cehia a devenit prima țară din Estul Europei care reintră în starea de urgență din cauza revenirii epidemiei de coronavirus. Începând cu noaptea de duminică spre luni, Guvernul de la Praga va putea să restricționeze din nou activitatea oamenilor și chiar să îi consemneze în case, la fel ca astă-primăvară.
Momentan, companiile, magazinele și restaurantele rămân deschise, la fel și frontierele, Executivul limitându-se la noi restricții și la aplicarea unor amenzi mai mari pentru nerespectarea măsurilor de prevenție a infectării.
Cehia are mai puțin de 11 milioane de locuitori și un total de 82.446 de cazuri de la începutul epidemiei și până acum – mult mai puține decât România (135.900). Problema este viteza cu care a crescut valul doi. Sâmbătă au fost 2.554 de cazuri noi, iar duminică – 1.841. Sunt 37.570 de cazuri active, din care 245 grave.
România are 22.762 de cazuri active după o bizară ajustare produsă acum circa 10 zile, când aproximativ 40.000 de oameni au fost trecuți peste noapte de autorități de la “cazuri active” la “vindecați”. Numărul persoanelor în stare gravă nu poate fi însă mascat, iar România avea duminică la terapie intensivă 598 de pacienți bolnavi de Covid-19.
Momentan, Guvernul de la București spune că nu ia în calcul lockdown-ul. Evoluția epidemiei în România e însă îngrijorătoare
Autoritățile de la București afirmă că nu se pune problema, în acest moment, de a reveni la lockdown, dar dinamica pandemiei în țară nu e favorabilă. S-a făcut saltul la peste 2.000 de cazuri pe zi și există temeri că ne îndreptăm spre pragul de 3.000. Secțiile ATI sunt pline, nu mai e loc în spitale și medicii deja au avertizat că următorii bolnavi în stare gravă n-au unde să fie aduși, mai ales că se termină și stocurile de medicamente.
Israelul a fost prima țară care a revenit, pentru 3 săptămâni, la izolarea oamenilor în case. În Europa, guvernele au luat deocamdată măsuri locale. Regiunile Madrid și Paris au fost băgate în stare de urgență. Lockdown s-a aplicat și în alte zone. Dar țări întregi încă n-au fost închise.
Scopul stării de urgență este de a frâna răspândirea virusului prin ruperea lanțului de transmitere. În teorie, e nevoie de 2-3 săptămâni pentru a obține acest lucru. Perioada în care pot apărea simptomele după infectare este de 2-14 zile. Dacă oamenii nu se mai întâlnesc unii cu alții, virusul nu poate fi transmis. Scade numărul infectărilor și, implicit, al pacienților în stare gravă. Statistic, 5% dintre cei îmbolnăviți ajung la terapie intensivă. Circa 50% dintre aceștia decedează.
Un calcul simplu arată că, la 1.000 de cazuri pe zi, vor fi 50 de bolnavi/24 de ore care intră la terapie intensivă – adică 500 la 10 zile. Dar, dacă sunt 2.500 de cazuri pe zi (pragul spre care se îndreaptă acum România), numărul pacienților care ajung la ATI devine 125/zi, deci 1.250 la 10 zile. Este un număr periculos de mare, mai ales că presiunea nu e uniformă la nivelul întregii țări, ci se concentrează pe anumite zone și orașe.
