România ar putea ajunge să aibă în septembrie 1.000.000 de cazuri de coronavirus, din care 4.000 în stare critică, la terapie intensivă, arată o simulare făcută duminică, 19 iulie, de agenția Avantera pentru Guvern, cu datele oferite de autorități.
Dacă ritmul de creștere a epidemiei se menține la nivelul din acest moment, România va atinge la media de 10.000 de cazuri la 5 zile în perioada 1-3 august. Din acel moment, conform normelor internaționale, s-ar impune reintroducerea stării de urgență.
Studiul a fost realizat la solicitarea Comitetului Național pentru Situații de Urgență și menționează că, potrivit prognozei, România ar putea avea la mijlocul lunii august 42.447-58.400 de cazuri active, dintre care 2.122-4.088 în stare gravă, la terapie intensivă.
În acest moment, în România, fiecare bolnav infectează, în medie, alți 2-4 oameni sănătoși
Problema cea mare este continua scădere a intervalului de timp mediu în care cei bolnavi ajung să îi îmbolnăvească pe alții sănătoși.
Concret, autorul studiului lucrează cu două elemente:
- timpul care-i trebuie unui bolnav să infecteze o persoană sănătoasă (numit Distanță Socială) – care la noi, în acest moment, e de 9,16 zile
- intervalul de timp în care bolnavii de coronavirus sunt contagioși (numit Durata Contagiozității) – care este, potrivit studiilor, între 20 și 34 de zile, cu media de 25,3 zile.
Situația ideală e ca Distanța Socială să fie mai mare decât Durata Contagiozității. În acest caz, epidemia a scădea. Dar în acest moment, vorbim de 2-4 persoane sănătoase infectate de fiecare om bolnav. „Dacă, de exemplu, eu am o durată a contagiozității de 30 de zile, adică sunt contagios 30 de zile, dar distanța socială este de 10 zile, înseamnă că probabil voi infecta trei persoane pe durata acestor 30 de zile. Sigur, probabilistic vorbind, unii mai mult, alții mai puțin. Atât timp cât această distanță socială este peste acest prag de siguranță, care este dat de durata contagiozității, vom avea scădere“, a explicat Mihai Pascadi, autorul studiului.
29 septembrie: scenariul optimist – 445.400 de cazuri, scenariul pessimist – 1.048.994 cazuri
În scenariul optimist, cu durata contagiozității de 20 de zile, pe 29 septembrie ar urma să avem 445.400 de cazuri, dacă lucrurile merg în ritmul de acum.
În scenariul pesimist, cu durata contagiozității de 34 de zile, 29 septembrie ar urma să avem 1.048.994 de cazuri. “Creșterea exponențială e perfidă – cum se vede și în grafic – pare mică și controlabilă la început după care explodează. Numărul aparent constant de cazuri noi va însemna de fapt o creștere rapidă în curând dacă nu creștem Distanța Socială. Creșterea exponențială va persista atât timp cât DS < DC (Distanța Socială este mai mică decât Durata Contagiozității)”, scrie în studiu.
„Creșterea supra-exponențială va continua până când distanța socială va începe să crească. La actuala distanță socială și actualul prag (estimat) de siguranță, la 1 august am avea între 20.727 și 24.246 cazuri active, peste dublul numărului de cazuri actuale. La terapie intensivă ne așteptăm să avem la 1 august, în aceste condiții, între 1.036 și 1.697 internări”, mai menționează studiul.
„Putem modifica favorabil dinamica epidemiei pe două căi: crescând Distanța Socială respectiv reducând Durata Contagiozității“
Schimbarea acestui trend foarte periculos se poate realiza, în esență, exact așa cum se tot spune de la începutul pandemiei: respectând câteva măsuri elementare cum ar fi spălatul pe mâini cât mai des, păstrarea unei distanțe de 1,5-2 metri de persoanele necunoscute în spațiile publice, purtarea măștii de protecție.
„Putem modifica favorabil dinamica epidemiei pe două căi: crescând Distanța Socială respectiv reducând Durata Contagiozității. Distanța socială (DS) trebuie să fie mai mare (cu cât mai mare cu atât mai bine) decât durata medie a unui caz contagios(DC) pentru ca numărul de cazuri active (persoane contagioase) să scadă. Pentru România DC = 25.3 zile; măsurile luate ar trebui să asigure o distanță socială mai mare decât 25.3. Această formulă funcționează pe regiuni/țări relativ omogene din punct de vedere al evoluției epidemiei și măsurilor aplicate. Datorită formulelor utilizate, distanța socială calculată pentru o zi suferă mici ajustări în următoarele 3 zile”, se arată în analiza furnizată Guvernului.
Arafat: „Situația merge spre mai rău”
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, spune că raportul îl îngrijorează, pentru că numărul vindecaților este constant mai mic decât al celor care se îmbolnăvesc.
„Noi primim date din mai multe zone și bineînțeles, sunt și date internaționale pe care le găsim pe diferite site-uri oficiale, care toate fac analize pe diferite țări, inclusiv pe România, iar acest studiu, pe care îl primim zilnic, în baza datelor care apar și care se ajustează, până acum a avut o interpretare corectă, în sensul în care situația merge spre mai rău, situația nu este OK. Acolo sunt niște proiecții de scenariul cel mai rău. Nu înseamnă că se va ajunge acolo, dar avem clar și că numărul cazurilor active va crește și este o creștere exponențială și acest lucru noi îl vedem în acest moment, aceste cazuri cresc deja cu câteva sute pe zi. Numărul vindecaților este mai mic decât numărul celor care se îmbolnăvesc și înseamnă că există creștere continuă a cazurilor active”, a explicat Arafat la Digi 24.
„Eu sper, totuși, să nu ajungem să vedem această cifră, dacă populația va respecta regulile“
Secretarul de stat face apel la populație, pentru a reveni la prudența din primele luni ale epidemiei: „Singura posibilitate să vedem dacă e posibil este să ajungem acolo și să vedem. Eu sper, totuși, să nu ajungem să vedem această cifră, dacă populația va respecta regulile și dacă vom reuși să stopăm creșterea continuă pe care o avem. Dar la orice prognoză, singura probă a ei este când ajungi la momentul respectiv și vezi dacă se ajunge acolo sau nu. Și pe parcurs să vedem dacă cifrele care sunt prognozate se adeveresc din punct de vedere al creșterilor, pentru că cifrele sunt pe toată perioada, nu numai pentru jumătatea lunii august. Și putem să vedem dacă creșterile sunt reale sau nu, dacă trebuie ajustate. Sunt convins că și cei care o fac, o ajustează chiar periodic după datele pe care le primesc și după observațiile pe care le văd pe teren“.
