În 24 de ani de canotaj, Elisabeta Lipă, actuala șefă a Agenției Naționale pentru Sport, a participat la 6 ediții ale Jocurilor Olimpice, a fost de cinci ori campioană olimpică, având un total de 8 medalii la cea mai mare competiție sportivă a lumii!
Așa cum povestea la cursurile Sports Business Academy (SBA), acolo unde a fost invitată în calitate de lector, Elisabeta Lipă (58 de ani) este deținătoarea mai multor recorduri, printre care și cel ce marchează diferența cea mai mare de ani dintre prima și ultima medalie obținută – 20 de ani (Los Angeles 1984 – Atena 2004).
În 2000, a fost desemnată „canotoarea secolului”, obținând medalii în toate probele existente în acest sport. De asemenea, a fost prima femeie promovată în gradul de general în Ministerul de Interne.
La SBA, fosta mare canotoare le-a dezvăluit cursanților episoade mai puțin știute despre ea. De pildă, că primul sport practicat, în școala generală, a fost atletismul. „Așa ar trebui să facă toți copiii, să învețe alfabetul educației fizice”.
Apoi, a practicat baschetul, o disciplină care i-a dezvoltat trupul și a transformat-o într-o luptătoare. Trecerea spre canotaj a făcut-o abia în clasa 10-a, după ce un antrenor a venit pentru o selecție. „Nu știam cu ce se mănâncă sportul acesta, dar, din descriere, mi-a plăcut. Am zis: simt că acolo este de mine”, și-a amintit campioana.
„Aur” la 40 de ani!
Elisabeta Lipă s-a născut pe 26 octombrie 1964, în orașul Siret din județul Suceava. Bucovineancă get-beget. E o femeie înaltă, are 1,83 metri.
La vârsta de 19 ani, a participat la prima sa ediție a Jocurilor Olimpice, Los Angeles 1984. S-a retras după JO 2004, de la Atena. Un alt aspect mai puțin știut este acela că foarte mulți au sfătuit-o să nu facă deplasarea pentru participarea la cea de-a șasea ediție. „Îmi spuneau: «De ce te mai duci la 40 de ani, crezi că mai faci față?». «Păi, dacă nu mă duc, de unde să știu dacă mai fac față sau nu?» Am făcut față cu brio”. Da! La aproape 40 de ani, a câștigat „aurul” la 8+1, pentru a treia oară consecutiv la această probă!
După retragerea din canotaj, Elisabeta Lipă a lucrat în Ministerul de Interne. A plecat de la grad de sergent major și s-a retras general. A fost președintele Clubului Sportiv Dinamo 7 ani și jumătate, apoi a făcut parte din Guvern, conducând Ministerul Tineretului și Sportului (2015-2017). În prezent, face ce îi place cel mai mult: este președintele Federației Române de Canotaj, federația care a trimis cei mai mulți reprezentanți ai României la Jocurile Olimpice de la Tokyo, în 2021.
Pe 20 iunie anul curent, Elisabeta Lipă a fost numită și în fruntea nou-înființatei Agenții Naționale pentru Sport.
„Care este secretul performanțelor înregistrate de canotaj?”, au întrebat cursanții Sports Business Academy. „Dacă ar exista o formulă care să te ducă spre cea mai valoroasă medalie, cu siguranță că aș fi găsit-o. Nu există niciun secret al performanței, ci muncă, dorință, ambiție, determinare”, a răspuns campioana. Ea a observat că gimnastica n-a mai avut rezultate după mediatizarea negativă a celor doi antrenori exponențiali, Octavian Bellu și Mariana Bitang.
„Sportul cere multe, iar noi nu avem nimic”
La Jocurile Olimpice de la Londra, în 2012, România nu a avut niciun echipaj pe podium la canotaj. „Trebuie să te obișnuiești cu ideea. Rezultatele pe care le-am avut nu vor mai veni niciodată”, i-au spus pesimiștii, dar Elisabeta Lipă nu s-a obișnuit.
„Din amintiri nu putem trăi. Sportul de înaltă performanță cere multe și nu avem nimic. Avem un Institut Național de Medicină Sportivă care este mort, dar nu are cine să-l îngroape. Avem un Institut de Cercetare Sportivă care are oameni profesioniști, dar nu fac față la atâtea discipline. Fără medicină și fără cercetare nu poți face performanțe. Te uiți în stânga și în dreapta și vezi că unele țări vin cu o logistică pe care nu ai văzut-o în viața ta”, a spus la SBA fosta canotoare.
În viziunea sa, „trebuie să ne uităm jos, nu sus, la Guvern. Trebuie să vedem că motorul sportului românesc ar trebui să fie cluburile sportive școlare, care sunt subfinanțate, au bugete doar pentru salarii. Ajungi la CSM-uri (cluburile sportive municipale) care uneori au bani, alteori nu. Unele n-au avut fonduri să trimită copiii la campionatele naționale, și nici de salarii. De CSȘ se ocupă Ministerul Educației, de ceilalți se ocupa Ministerul Tineretului și Sportului. E o amestecătură și fiecare aruncă pisica în curtea celuilalt”.
Antrenorul e mamă, tată, soră
Cei care o admiră pe Elisabeta Lipă n-au ezitat s-o întrebe și care a fost cel mai greu moment din carieră. Fără să stea pe gânduri, campioana a răpuns: „Când a trebuit să-mi las copilul și să mă duc în cantonament. Copiii canotorilor sunt născuți între două ediții ale Jocurilor Olimpice. L-am ținut cu mine în cantonament cât s-a putut, dar mi-a fost greu când a trebuit să-l las acasă, să meargă la grădiniță. Eram doar o mamă de weekend. Când era mic, nu m-a înțeles; acum este mândru de mine”.
Fosta sportivă consideră că fără sacrificii nu poți să faci nimic, iar depărtarea de copil a fost „sacrificiul suprem”: „Când îți sacrifici propriul copil, cred că nu poți să spui că ți-a mai rămas ceva de sacrificat”.
Elisabeta Lipă a vorbit, apoi, despre fondul uman, care se diminuează, întrucât copiii nu se mai îndreptă spre canotaj. Antrenorii care merg să facă selecțiile se lovesc de opoziția directorilor de școli, care nu vor să-i lase pe cei mici să dea probele, de teamă să nu fie luați de la școala respectivă.
Cei care corespund intră pe programul de finanțare al federației: masă, casă, școală. Antrenorul le devine „mamă, tată, soră”, se asigură că merg la școală și că învață bine. Încă de la acest nivel există și psiholog. La 16 ani, sportivii intră în Centrele olimpice de tineret, care sunt finanțate și ele de federație.
În încheierea cursului, campioana le-a dat un sfat celor care au urmărit-o cu atenție: „Să fiți ambițioși! Când vă dă cineva afară pe ușă, voi să intrați pe geam. Dacă te-ai dat bătut, e clar că niciodată n-o să realizezi nimic. Să sperăm că în viitor vom fi înțeleși altfel noi, cei din sport, să sperăm că se vor schimba vremurile”.
Top 5 cei mai medaliați sportivi români la Jocurile Olimpice
1. Nadia Comăneci (gimnastică): 9 medalii olimpice (5 aur, 3 argint, 1 bronz)
2. Elisabeta Lipă (canotaj): 8 medalii olimpice (5 aur, 2 argint, 1 bronz)
3. Georgeta Damian (canotaj): 6 medalii olimpice (5 aur, 1 bronz)
4. Ivan Patzaichin (kaiac-canoe): 7 medalii olimpice (4 aur, 3 argint)
5. Doina Ignat (canotaj): 6 medalii olimpice (4 aur, 1 argint, 1 bronz)
6. Ecaterina Szabo (gimnastică): 5 medalii olimpice (4 aur, 1 argint)
7. Viorica Susanu (canotaj): 5 medalii olimpice (4 aur, 1 bronz)
8. Daniela Silivaș (gimnastică): 6 medalii olimpice (3 aur, 2 argint, 1 bronz)
9. Simona Amânar (gimnastică): 7 medalii olimpice (3 aur, 1 argint, 3 bronz)
10. Constanța Burcică (canotaj): 5 medalii olimpice (3 aur, 1 argint, 1 bronz)
Observații:
- În Top 10 intră reprezentanții a doar trei sporturi: canotaj (5), gimnastică (4) și kaiac-canoe (1).
- Singurul bărbat din Top 10 e regretatul Ivan Patzaichin. Tot el e singurul care sparge monopolul canotaj + gimnastică.
