Implicarea dictatorului Vladimir Putin în campania dusă de Rusia în Ucraina a ajuns atât de mare încât acesta a ajuns să ia, din fața hărții aflate în biroul său de la Kremlin, decizii în locul coloneilor care comandă brigăzile de pe teren, relevă rapoarte ale serviciilor occidentale de informații. Președintele rus comandă unde trebuie să se ducă unitățile, ia decizii operaționale și tactice într-o manieră care amintește izbitor de Adolf Hitler.
Până și motivația din spatele acestei nebunii este aceeași cu a dictatorului german din Al Doilea Război Mondial. Putin și-a pierdut progresiv încrederea în comandanții ruși, pe măsură ce invazia din Ucraina a dat greș, iar ostilitățile n-au mers conform planului. Acum, el decide mișcările unităților rusești „la nivelul unui colonel sau brigadier”, potrivit unor surse militare occidentale.
Amestecul lui Putin în luarea deciziilor militare generează pierderi suplimentare și erori majore
Implicarea unui neprofesionist în deciziile militare, atât ca strategie generală, cât și la nivel de execuție, nu putea să ducă – la fel ca și în situația Germaniei din Al Doilea Război Mondial – decât la o agravare a situației, la pierderi masive și la erori majore. Cel mai bun exemplu este bătălia de săptămâna trecută, când rușii au suferit două înfrângeri grele la încercările nereușite de traversare a râului Doneț, din Donbass.
Sursele occidentale adăugă că Putin lucrează în continuare îndeaproape cu generalul Valeri Gherasimov, comandantul forțelor armate ruse. Se infirmă astfel afirmațiile făcute de Ucraina săptămâna trecută, conform cărora șeful Armatei ar fi fost pus pe tușă.
Dar Putin face acest lucru într-un mod total contraproductiv, intervenind nu doar peste deciziile luate de generali la nivel macro, privind direcții de atac, concentrări de trupe și operațiuni de anvergură, ci și peste coloneii care iau decizii la fața locului, în funcție de situația din teren. „Credem că Putin și Gerasimov sunt implicați în luarea deciziilor tactice la un nivel la care ne-am aștepta, în mod normal, să fie luate de un colonel sau un brigadier„, a declarat o sursă militară citată de The Guardian, referindu-se la bătălia în curs de desfășurare în estul Ucrainei.
Coloneii din armata americană și brigadierii din armata britanică comandă, de obicei, o brigadă, acesta din urmă fiind echivalentă cu cea mai mică unitate operațională din armata rusă.
Sistemul rusesc de organizare diferă fundamental de cel occidental. Comanda e centralizată, militarii din teren n-au nicio libertate de inițiativă
Diferența de organizare și cultură militară dintre armata rusă și cele occidentale este una fundamentală. Dintotdeauna, în armata rusă comanda a fost super-centralizată, deciziile luându-se de sus în jos. La fel e și acum, când libertatea de mișcare și de inițiativă a soldaților, a subofițerilor și ofițerilor de rang inferior sunt nule. În cultura militară occidentală li se acordă o mare importanță și putere de decizie oamenilor din teren, astfel că sergenții, locotenenții, căpitanii acționează cum consideră în funcție de situația din teren în cadrul planului primit de la comandant. Ucrainenii și-au reformat armata cu ajutorul SUA, al Canadei și Marii Britanii, apropiindu-se acum ca stil de luptă de cel occidental.
Slăbiciunile sistemului rusesc – unul rigid și autoritar – s-au evidențiat rapid. Faptul că ofensiva s-a împotmolit a dus la apropierea generalilor de linia întâi, pentru a-și stimula personal trupele șovăitoare. Ucrainenii au profitat și au ucis deja 12 dintre ei și peste 40 de colonei. Apărătorii au dezvoltat chiar o strategie specială, observând această particularitate a armatei ruse: ei caută să lichideze în principal comandanții inamici, știind că prin aceasta scot din luptă întreaga unitate, pentru că soldații sunt obișnuiți să execute ordinele și nu să aibă inițiativă.
Implicarea lui Putin în lucruri la care nu se pricepe arată deruta și lipsa de soluții la care a ajuns Rusia în Ucraina. Ben Barry, fost general de brigadă în armata britanică și expert în războiul terestru la Institutul Internațional de Studii Strategice, a declarat: „Un șef de Guvern ar trebui să aibă lucruri mai bune de făcut decât să ia decizii militare. Ar trebui să stabilească strategia politică, mai degrabă decât să se împotmolească în activitatea de zi cu zi”.
