România are alocată a 7-a cea mai mare sumă dintre țările membre ale Uniunii Europene în planul formidabil de relansare și dezvoltare economică de după criza Covid-19.
Potrivit documentelor oficiale, țara noastră ar avea dreptul să primească, sub formă de ajutoare și împrumuturi în condiții foarte avantajoase, până la 33 de miliarde de euro din totalul de 750 de miliarde puse la bătaie de UE.
Cum se împart, pe țări, banii UE din planul de redresare. România este pe locul 7 în clasamentul finanțării
Planul, dat publicității miercuri de Comisia Europeană, este puternic sprijinit de majoritatea țărilor membre, inclusiv Germania și Franța. Se opun patru state: Olanda, Danemarca, Austria și Suedia.
În timp ce planul prezentat de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prevede împrumuturi de 250 de miliarde de euro și ajutoare de 500 de miliarde, cele patru state care se opun ar fi preferat să se acorde numai împrumuturi. Proiectul Comisiei Europene va intra în dezbatere la următorul summit european, din 18-19 iunie.
Acest plan gigantic de ajutor acordat țărilor membre UE este nu doar ocazia nesperată de a redresa economia continentului, dar și de a reduce puternic decalajele dintre diversele țări.
Așa cum e el conceput, planul de redresare vine să demonteze toate teoriile conspiraționiste pe care Rusia și euroscepticii le-au pompat în opinia publică europeană, în încercarea de a o dezmembra.
După cum se vede, țările cel mai grav afectate de criza Covid-19, Italia și Spania, primesc cei mai mulți bani. Tocmai italienii, cei care s-au plâns cel mai tare că UE i-a abandonat, beneficiază acum de 20% din suma totală acordată pentru redresare.
La o foarte mare distanță se situează Franța, de asemenea cu un număr mare de victime și grav afectată economic de restricții.
Germania, cea mai puternică economie și cea mai populată țară, e abia pe locul 5, urmând să fie primească o sumă cu aproape 13 miliarde mai mică decât Polonia
Deși cea mai puternică și cea mai populată țară a UE, Germania este abia a cincea țară în ordinea sprijinului financiar, cu 51,75 miliarde de euro, mult în urma Poloniei, cu 64,5 miliarde – care încasează cea mai mare sumă dintre țările estice.
O altă teorie cade astfel: aceea că nemții, “stăpânii Europei”, își trag partea leului și îi exploatează pe ceilalți ca pe niște colonii economice. Tocmai Germania și Franța au stat în spatele acestui plan de redresare.
Așa cum a explicat Adina Vălean pentru hotnews.ro, în calcul s-au luat foarte multe criterii, atunci când s-au împărțit banii. A contat nu doar gradul în care a lovit criza pandemică, dar și nivelul de dezvoltare a țărilor, cât de îndatorate sunt acestea, cât de necesare sunt investițiile pentru a le redresa.
Așa se face, de exemplu, că Grecia e pe locul 6, deși a fost mai puțin afectată de criza Covid-19, din punct de vedere medical. Pe plan economic, Grecia a fost însă extrem de afectată, pentru că e o țară bazată masiv pe turism, iar turismul a fost cel mai lovit în această perioadă (practic, n-a mai existat).
Deși li s-au șters multe datorii și și-au revenit parțial, grecii sunt și azi puternic îndatorați, ca stat, așa că vor beneficia, prin programul de redresare, de 43,5 miliarde de euro.
Banii UE sunt condiționați de foarte puține lucruri. Nu se dau pentru pomeni electorale, pentru pensii și salarii, și nici ca să fie furați. În rest, liber la investiții!
România este pe locul 7 în acest impresionant top. 33 de miliarde de euro sunt puse la bătaie pentru repornirea și reconstrucția țării. Sunt puține restricții în acest plan: UE nu ni-i dă ca să-i fure politicienii sau ca să fie plătite pomeni electorale, să fie băgați în salariile bugetarilor sau în pensii.
În rest, se poate face aproape orice: construcția de autostrăzi, aeroporturi, căi ferate, spitale, școli, conducte de gaze și canalizare, irigații, asfaltarea drumurilor, digitalizarea învățământului și a administrației, ecologizarea țării etc.
Mai rămâne ca politicienii să-și dorească acest formidabil salt spre viitor la care are ocazia acum România.
Ce criterii au contat: populația, media șomajului, PIB-ul, considerente politice și sociale
Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean, a descris criteriile care s-au luat în calcul la împărțirea banilor: „Există un mecanism sofisticat de calcul care a dus la aceste rezultate, iar el, în principiu, include totalul populației, media șomajului din ultimii cinci ani comparată cu media Uniunii sau PIB-ul. Cum există diferențe între țările Uniunii, s-au plafonat niște cifre la anumiți parametri. Dincolo de calculul economic, există niște considerente politice și sociale ale alocării. În acest caz de care vorbiți, al pre-alocării naționale, ați putut observa că țările care au beneficiat de cele mai mari sume sunt și țările care au suferit cel mai mult de pe urma crizei economice“.
