Spania a ajuns într-o situație similară cu cea din România: Curtea Supremă, sesizată de extrema dreaptă, a decis că lockdown-ul din primăvara anului trecut, laolaltă cu toate măsurile impuse de autorități, a fost neconstituțional, scrie BBC.com.
Spre deosebire de România însă, tribunalul a menționat că nu va permite ca persoanele amendate atunci să dea în judecată statul.
Sentința a fost pronunțată la sesizarea partidului Vox, de extremă dreapta.
Pandemia arată astfel lacunele existente în legislații, dar și conflictul care apare și dificultatea de a gestiona echilibrul între imperativele de sănătate publică (binele comun) și conceptul de drepturi fundamentale ale cetățenilor. În acest caz, dreptul de a circula liber oriunde dorești este stipulat în constituțiile țărilor democratice, pe când cazul excepțional al necesității de a restrânge aceste drepturi pentru a evita o pandemie și moartea unor oameni – nu.
Dilemele de ordin moral și discuțiile despre drepturile omului vs urgența sanitară au loc doar în țările democratice. În dictaturi, Guvernele au decis ce au vrut și nimeni n-a îndrăznit să comenteze
Trebuie menționat că acest tip de dileme frământă doar societățile democratice. În statele autoritare și dictaturi, precum China, Rusia, Turcia etc, problema n-a existat, Guvernele luând deciziile pe care le-au considerat necesare fără ca vreo instanță sau vreo grupare de orice natură (religioasă, socială, profesională etc) să aibă vreun cuvânt de spus.
În China, spre exemplu, o doctoriță fugită de acolo a relatat că, în perioada lockdown-ului din Wuhan, oamenii erau pur și simplu închiși în case de autorități, fără a sta cineva la discuții și fără să fie întrebați dacă au nevoie de ceva. Au fost cazuri de oameni care au murit la propriu de foame în apartamentele lor, pentru că n-au avut cum să-și părăsească locuințele, a relatat doctorița.
În Europa, exact partidele extremiste sau populiste, care luptă împotriva democrației și militează pentru autoritarism, folosesc drepturile omului și legislația pentru a sabota măsurile destinate binelui comun. Dacă în Spania partidul extremist Vox a contestat starea de urgență, în România acest lucru a fost făcut de oamenii PSD, de AUR, de conspiraționiști isterici precum Diana Șoșoacă.
La București, coada de topor a acestui segment toxic al societății a fost Renate Weber, Avocatul Poporului pus de PSD, care a contestat la CCR legea în baza căreia s-a decis starea de urgență în martie 2020. Iar Curtea Constituțională a acceptat contestația, deși legea respectivă fusese elaborată și votată, în 2004, tocmai de actualul președinte al CCR, Valer Dorneanu, pe atunci președintele Camerei Deputaților din partea PSD!
În România, starea de urgență și măsurile de lockdown au fost în perioada martie-mai 2020. În Spania, starea de urgență a durat din martie până în iunie 2020. Măsurile au fost, în linii mari, aceleași în toată Europa, cu închiderea activităților, obligativitatea de purta mască de protecție, consemnarea oamenilor în case etc.
Măsura, contestată acum de conspiraționiști și diverși oportuniști, a ajutat atunci la evitarea unui dezastru, prin reducerea transmiterii comunitare a virusului.
Incapabilii din actuala coalitie nu-s in stare sa puna CCR la punct prin schimbarea legii, e atat de simplu dar ei inca se bat pt ciolan, si acum!!!!! Iar PSD creste ca intotdeauna in criza, asa cum au facut si in 2008, atentie!!!