Deficitul bugetului public a ajuns, la sfârșitul lunii iulie, la suma-record de 71 de miliarde de lei (peste 14 miliarde de euro), adică 4,02% din PIB, a anunțat ministerul de Finanțe. Marele val al deficitului se va înregistra însă spre sfârșitul anului, când va veni impactul formidabil al recalculării pensiilor, în condițiile în care Guvernul Ciolacu a refuzat să taie pensiile speciale. Experții se așteaptă ca în 2024 deficitul României să urce spre 9%, o cifră colosală, de neimaginat în Uniunea Europeană într-un moment când nu există nicio criză și toate economiile înregistrează creșteri.
Falimentul guvernării PSD-PNL e, practic, total. România pare efectiv condamnată ca, în doar câțiva ani, să aibă soarta Greciei de acum un deceniu – faliment urmat de recesiune masivă, tăieri de salarii și pensii, creșteri de taxe și impozite.
Economiștii avertizează că se așteaptă ca datoria guvernamentală să ajungă, până în 2026-2027, la peste 70% din PIB, prag foarte periculos în condițiile în care România nu are o economie la fel de solidă și o avuție națională la fel de mare ca altor țări care își permit grade de îndatorare mai mari.
Cel mai tragic este că deficitul făcut în 2022-2024 de guvernarea PSD-PNL – merită reamintit că această coaliție a fost făurită de Klaus Iohannis – nu s-a dus în investiții, ci în mărirea salariilor la stat, pensii speciale și contracte cu dedicație pentru baronii de partid.
E suficient să luăm exemplul concret al cheltuielilor cu personalul bugetar din 2024. În perioada 1 ianuarie – 31 iulie, acestea au ajuns la 5,2% din PIB, într-o creștere uriașă față de aceeași perioadă a anului trecut, când au fost de 4,6% din PIB. Guvernul Ciolacu a aruncat, efectiv, cu bani în bugetari, așteptând răsplata la urnele de vot și cu gândul că, după aceea, va vedea pe parcurs cum poate achita nota de plată.
În același timp, investițiile serioase în infrastructură și modernizare, finanțare cu fonduri europene, au scăzut de la 22,5 miliarde de lei în primele 7 luni din 2023 la doar 20,6 miliarde de lei perioada similară din 2024.
A devenit destul de clar că România refuză să acceseze cam jumătate din banii din PNRR, care vin din împrumuturi cu dobânzi minuscule (0,15%), și preferă să se împrumute de la bănci cu dobânzi de 7%. Motivul – banii din PNRR vin la pachet cu reforme și, mai ales, sunt greu de delapidat.
Efortul bugetar suplimentar pe care-l va face Guvernul Ciolacu în ultimele 4 luni din 2024, prin recalcularea pensiilor, este estimat la 8,4 miliarde de lei, adică puțin mai mult de jumătate din cei aproape 16 miliarde de lei pe care-i dă ca să plătească pensiile speciale.