Străzile orașului rusesc Belgorod, aflat la doar câțiva kilometri de granița cu Ucraina, sunt pline cu soldați ruși fugiți de pe front, din calea ofensivei inamice. Garanțiile lui Putin și declarațiile războinice din studiourile televiziunilor de la Moscova nu mai valorează nimic pentru locuitori, care acum au început să se teamă că ucrainenii ar putea să-i invadeze.
Într-un reportaj publicat în ziarul britanic „The Guardian”, reporterul Andrew Roth relatează atmosfera de pe străzile orașului rusesc care, din februarie încoace, joacă un rol cheie în logistica armatei invadatoare. Locuitorii din Belgorod se întreabă îngrijorați: „Nu ne vor invada, nu-i așa?”. Ucraina le-a respins armata până la graniță, unde s-a oprit în acest moment, dar neliniștea este prezentă pretutindeni în localitate, mai ales că atmosfera nu e deloc una plăcută. Artileria antiaeriană continuă să bubuie, pentru că ucrainenii atacă ținte militare aflate aici. Din Belgorod s-au lansat, până acum, zeci de rachete de croazieră asupra orașelor ucrainene. Acum, rolurile se schimbă.
„Orașul e din nou plin cu refugiați“, remarcă reporterul britanic. El povestește că s-a întâlnit cu 3 soldați ruși recrutați din Osetia care îi mărturisesc că au luptat încă din februarie în Ucraina, ca parte a forțelor de invazie. „Erau staționați în satul Veiki Prohodi, chiar la nord de Harkov, când un mesaj urgent i-a făcut să se întoarcă în Rusia săptămâna trecută”, scrie în corespondența din „The Guardian”.
Ceea ce părea multă vreme de neînchipuit le dă acum insomnii rușilor de rând: războiul început de armata lor s-ar putea întoarce împotrivă-le. Voluntari taie arbori din pădurile învecinate pentru a construi baricade. „Scenele par suprarealiste”, comentează un profesor rus, nevenindu-i să-și creadă ochilor.
„The Guardian” notează: „Pe măsură ce frontul rusesc din Harkov s-a prăbușit, iar ucrainenii care au ales tabăra rusă au fugit spre graniță, un gând întunecat a trecut prin mințile oamenilor obișnuiți de aici: că războiul ar putea trece în Rusia. Întrebați încotro se îndreaptă în continuare, soldații spun că nu știu. Dar este probabil, cred ei, că vor fi trimiși înapoi, în sud, «pentru a apăra granița». A doua zi, aproximativ 400 de soldați ai Gărzii Naționale întăresc pozițiile deținute de polițiștii de frontieră ruși. Chiar și acolo, spune un activist care a fost prezent, soldații își fac o analiză sufletească între ei. În fața ochilor lor se află trupele ucrainene de cealaltă parte, într-o confruntare tensionată. «Cum naiba s-a întâmplat asta?», i-a spus un polițist de frontieră altuia, își amintesc două persoane care au fost acolo“.
Numărul mare de militari ruși prezenți pe străzile Belgorodului, plimbându-se aparent fără căpătâi, poate aminti de situația din Primul Război Mondial, când armata imperiului s-a destrămat după revoluția din februarie 1917. Trupele și-au ucis sau alungat ofițerii, gradul de insubordonare crescând atunci până la nivelul la care divizii întregi refuzau să mai execute ordinele, în timp ce orașele din spatele frontului gemeau de dezertori, nimeni nefiind în stare să-i tragă la răspundere.
Armata rusă prezentă acum în Ucraina suferă grav la nivelul ofițerilor de grad inferior și al subofițerilor. Pregătirea militarilor este precară, iar modul în care sunt tratați aceștia de comandament le scade și mai mult dorința de a lupta. Corespondentul publicației britanice relatează că piețele din Belgorod sunt pline de soldați ruși care-și cumpără, pe cont propriu, uniforme de camuflaj laolaltă cu provizii și echipamente de iarnă, deși acest lucru ar fi trebuit să le fie dat de armată.
Depozitele din spatele frontului sunt însă devalizate din cauza corupție, iar lucrurile care ar fi trebuit să ajungă la trupe sunt acum pe tarabe, la vânzare.
Fugarii ucraineni care au trecut de partea Rusiei sunt și ei nemulțumiți. Se întreabă de ce n-au fost avertizați în privința contraofensivei Kievului și spun că așteptau să primească mai mult sprijin de la autoritățile ruse. Acum „ne simțim ca niște boschetari și pare că nimeni n-are nevoie de noi”, i-a spus reporterului o femeie fugită din Kupiansk. Aceasta spune că a primit de la autoritățile rusești 10.000 de ruble (170 de euro) în condițiile în care n-a reușit să-și ia nimic de acasă când a fugit, iar acum n-are nici măcar unde să locuiască.
Le-a intrat morcovul colaboraționiștilor. Etnicii ruși care nu au colaborat cu ocupantul rus nu au motive sa se teama.
In orasul Belgorod locuiesc 80% ucrainieni.
Asta e bine. In felul asta scapa Ucraina de ticalosii aia de rusi.