„Putem mări forța unui sportiv cu 30% în 5 zile!” Disciplina care poate depăși fotbalul ca popularitate. Previziune revoluționară a lui Adrian Iacobini, șeful clubului sportiv din ASE

Adrian Iacobini (37 de ani), directorul Clubului Sportiv Universitar din ASE, crede că esports va depăși ca popularitate fotbalul în următorii ani. El își argumentează afirmația în interviul de mai jos, în care mai puteți afla, printre altele, și cum poate fi crescută forța unui sportiv, într-un timp foarte scurt, doar datorită eficientizării modului prin care informația pleacă de la creier spre mușchi. Iacobini s-a specializat la cursurile Sports Business Academy și este pasionat de cercetare în sport, pe care o folosește cu succes la clubul pe care-l conduce.

Reporter: Ești directorul Clubului Sportiv Universitar ASE. Ce face un club universitar și ce faci tu, ca director?

Adrian Iacobini: Da, sunt la CSU ASE de doi ani, anterior am mai fost trei ani directorul Clubului Sportiv Școlar nr. 4, iar ca antrenor am activat 14 ani. De vreo trei ani, cluburile sportive universitare au fost trecute în subordinea universităților, mai puțin 5 cluburi, ce își împart orașele pentru mai multe universități: Universitatea Cluj-Napoca, Universitatea Craiova, Poli Iași… Celelalte, de lângă universități, își desfășoară activitatea conform prevederilor legale, dar și conform regulamentelor de organizare și funcționare proprii, aprobate de Senatul Universității respective.

Reporter: Și participați la competiții?

Adrian Iacobini: Da, la campionatele organizate de Federațiile sportive de profil.

Reporter: Voi unde participați? Cu ce echipe?

Adrian Iacobini: Suntem cel mai tânăr club universitar din țară, clubul cu numărul 30. Avem secție de șah, participăm la toate competițiile naționale și la unele internaționale. Am reușit cu o echipă foarte dinamică să urcăm repede pe primul loc în țară, atât la masculin, cât și la femnin. Datorită partenerilor comerciali pe care-i avem, am adus cei mai buni sportivi din țară și chiar unii dintre cei mai buni jucători din străinătate, urmând să participăm în Cupa Cluburilor Europene.

Un indian care a uimit lumea joacă șah pentru clubul sportiv al ASE

Reporter: Sportivii sunt studenți?

Adrian Iacobini: Da. Când am preluat eu clubul, m-am gândit să creăm în primul rând o imagine care să fie demnă de mediul universitar. Neavând bani, dar având resurse umane, am mers pe șah. Spre norocul nostru, aveam destul de mulți studenți practicanți de șah, foști campioni naționali, și am mai avut norocul ca printre cadrele didactice din ASE să fie și un mare maestru internațional și, totodată, un manager înnăscut la această disciplină, anume Tiberiu Georgescu. El a organizat totul aici. Prin el a fost adus de curând în țară ungurul Richard Rapport, al 5-lea cel mai bine cotat șahist din lume în mai 2022. El și un indian de 16 ani, Gukesh D, care se vehiculează că va fi cel mai bun din lume, urmează să fie legitimați și să joace pentru noi în competițiile europene. În competiția internă, avem românii noștri, consacrați. La șah avem tot ce trebuie – sponsori, management, susținere, practicanți.

Reporter: Alt sport unde participați la competiții?

Adrian Iacobini: Fotbal-tenis. Tot din conjuctura pe care o avem cu personalul din ASE. Unul din profesori era practicant al acestui sport și, așa cum se proedează în România, din cunoștință în cunoștință, am ajuns să-l transferăm în pe Adrian Cristea, campion mondial în 2016 cu echipa României de tenis cu piciorul. Au făcut o echipă competitivă, cu care participăm în campionatul organizat de Federația Română de Fotbal-Tenis.

Reporter: Și pe dom’ pofesor cum îl cheamă?

Adrian Iacobini: Victor Dulceață.

Salarii de subzistență din partea Ministeruluii Educației

Reporter: O dulceață de Fotbal-Tenis…

Adrian Iacobini: Chiar da. Au făcut surpriză anul trecut, au câștigat Cupa României și s-au clasat pe locul 3 în campionat. Avem o atmosferă destul de bună, toți oamenii pe care i-am adus în jurul nostru, în comunitatea ASE-ului, sunt foarte ok și fac sport din pasiune, că partea financiară, tot ce ține de Minister, sunt niște salarii de subzistență. Când oferi cuiva 2000 de lei pe lună să fie sportiv la un club și un bonus de 500 de lei, nu poți să te aștepți la mari performanțe.

Reporter: Păi, îi mai premiați prin sponsori, nu?

Adrian Iacobini: Cu excepția secției de Fotbal-Tenis, toate celelalte secții se finanțează prin partenerii pe care îi avem. Ăsta e marele noroc pe care îl avem în comunitatea ASE-ului, sponsorii. Am lucrat într-un club școlar trei ani, aveam rezultate, dar nu aveam sponsori. Aici, în ASE, deși suntem cei mai tineri, deși nu aveam un bagaj de cupe și medalii în spate, totuși sponsorii au venit alături de noi, pentru că văd ceva solid în ASE.

Clubul are cercetător sportiv!

Reporter: Au venit ei sau i-ați atras voi? Cum se întâmplă?

Adrian Iacobini: I-am atras, dar se deschid altfel ușile când vii la partenerii ASE-ului. Înainte să fie partenerii noștri, ei sunt parteneri ai instituției. ASE-ul este un mamut care produce mii sau chiar zeci de mii de absolvenți în fiecare an, care sunt la mare căutare în companii, de multinaționale, bănci, firme din IT. Uite, de exemplu la baschet, avem un proiect foarte frumos, cu mulți parteneri, care ne oferă posibilitatea să oferim toate condițiile necesare performanței. Performanța se face cu mulți bani, mai ales la sporturile de echipă. Datorită lor putem să asigurăm, pe lângă antrenor, preparator fizic, nutriționist, psiholog, cercetător sportiv…

Reporter: Aveți cercetător sportiv?

Adrian Iacobini: Așa se întâmplă când ai un director pasionat de știință și de cercetare sportivă. Este una dintre pasiunile mele secundare. În timpul liber, studiez știința sportivă. Lucrăm îndeaproape cu domnul profesor Pierre Joseph de Hillerin.

Reporter: Și ce face cercetătorul sportiv? Ce descoperă, ce cercetează?

Adrian Iacobini: Avem niște metode inedite. De exemplu, lucrăm pe recalibrarea psiho-neuro-musculară a sportivilor. Sunt metode noi în sport, unice și mai puțin populare sau mai puțin înțelese de sportivi până în prezent.

„Eficientizăm modul prin care informația pleacă de la creier spre mușchi”

Reporter: Hai, că m-ai dat pe spate…

Adrian Iacobini: Uite, dacă vrei să-ți spun pe scurt ce facem, ca să le zici tuturor…

Reporter: Spune-mi!

Adrian Iacobini: Uite, în cinci zile, îi putem mări forța unui sportiv cu până la 30 la sută pe mișcare sau pe o grupă musculară, fără să facă hipertrofie. Doar eficientizăm modul prin care informația pleacă de la creier spre mușchi. E atât de simplu.

Reporter: Bănuiesc că se face asta la cluburi mari din străinătate, nu?

Adrian Iacobini: Da, cluburi mari din străinătate fac, dar nu ne oprește nimic să facem și noi. Tehnologia este accesibilă, doar trebuie să o folosești.

Reporter: În România cine mai face?

Adrian Iacobini: Domnul Pierre de Hillerin are o firmă care se ocupă cu așa ceva. Știu că lurează cu mai multe cluburi și cu sportivi de înaltă performanță, printre care Robert Glință. Domnul Piere de Hillerin nu este doar angajatul nostru, îl avem și partener.

Reporter: Primește bani de la voi?

Adrian Iacobini: Bineînțeles. Este plătit, dar din sponsorizări. Asta este o piedică pentru cluburile sportive universitare, nu cred că pot plăti din buget așa ceva. Legislația este o problemă în România.

Volei pe zăpadă: România, la JO 2026

Reporter: Da, dintotdeauna. Să trecem la alt sport. Ce mai aveți?

Adrian Iacobini: Volei pe plajă. Aici îl avem pe Răzvan Ifrim, care este și antrenorul lotului național de volei pe plajă și volei pe zăpadă, singurul certificat FIVB (Federația Internațională de Volei). Avem un lot de sportive foarte talentate. Planul este să prindem cu el Jocurile Olimpice de Iarnă din 2026, unde sperăm ca voleiul pe zăpadă să fie introdus ca sport demonstrativ. Fetele au ieșit campioane balcanice, sunt campioanele României la diferite categorii de vârstă.

Reporter: Fetele de la voi?

Adrian Iacobini: Da. E mult mai ușor din punct de vedere al finanțelor și al managementului resurselor să susținem un număr mic de sportivi. Dacă ar fi la volei, ne-ar fi mai dificil. Așa, cu câțiva sportivi, un antrenor și un teren de câțiva metri pătrați, ne facem treaba foarte bine.

Reporter: Și niște zăpadă…

Adrian Iacobini: Zăpadă iarna, da. Se duc la munte. E o comunitate frumoasă. Pentru moment, țările mari, cu putere în sport, nu s-au axat pe disciplinele astea. Voleiul pe zăpadă a fost inventat în Austria și are puțini ani de activitate, dar înepe să se dezvolte destul de bine, fiecare vrea să muște o medalie la Jocurile Olimpice.

Reporter: Cu ce vă mai lăudați?

Adrian Iacobini: Mai avem o secție de esports, jocuri electronice. Chiar daă nu este recunosută oficial ca disciplină sportivă în România, știu că s-au făcut demersurile în acest sens, eu sunt de părere că va fi disiplina care va depăși ca popularitate, în următorii doi ani, popularitatea multor sporturilor. Cred că în 20 de ani va depăși popularitatea voleiului, handbalului și chiar a fotbalului.

Reporter: Am citit că și Emmanuel Macron a spus că Franța trebuie să devină o țară a esports…

Adrian Iacobini: Sunt foarte mulți bani acolo, este o chestiune de timp până când publicul lor va crește. Momentan, publicul esports este format din oameni care nu sunt încă în câmpul muncii, din puștani, dar în 20 de ani acești puștani vor crește și vor fi cei care consumă, cei care decid, cei care au capital, așa că e o chestiune de timp.

75.000 de oameni în tribune la un eveniment esports!

Reporter: Zici că va depăși fotbalul?

Adrian Iacobini: În Asia deja a făcut-o. În Coreea sunt evenimente de gen cu 75.000 de oameni în tribune, iar câteva milioane se uită online. E foarte dinamic, asta consumă tinerii în ziua de azi. Noi mergeam pe maidan și jucam, apoi ne uitam la meciuri la televizor sau pe stadion. Acum, copiii se joacă pe play station și apoi se uită la alți oameni pe youtube care se joacă. Au o pasiune, se uită la unii mai buni. Lumea se schimbă. În 1900, era popular trasul cu sfoara, apoi au apărut nebunii care au inventat voleiul, baschetul. Și uite unde sunt acum aceste sporturi.

Reporter: Mai aveți vreo secție?

Adrian Iacobini: Da, încă una. Fitess-Culturism. Am mers pe nișa asta deoarece încerc să fac un balans în managementul meu, să mă lipesc și de legile în vigoare, dar și să fac performanță. Noi, ca și club sportiv universitar, ne primim finanțarea de la Ministerul Educației, prin Federația Sportului Școlar și Universitar, în funcție de numărul de medalii pe care le obținem într-un an competițional la diverse discipline sportive. Fiind clubul cel mai mic și cel mai tânăr, am avut și cel mai mic buget. Bugetele sunt de subzistență. Anul trecut, am reușit să ne multiplicăm bugetul primit cu 150%, prin sponsorizări. Și anul acesta am avut același noroc. Este un noroc pentru că nu avem o lege a sponsorizării clară. Suntem la „mila” sponsorilor.

„Ne descurcăm pe bază de prietenii și relații”

Reporter: Eu aud de treaba asta cu Legea sponsorizării de când am intrat în presă, de peste 25 de ani. Mai speri să vezi o lege clară a sponsorizării în România?

Adrian Iacobini: Nu. Trăim într-un mediu balcanic și trebuie să ne adaptăm la el. Tot timpul am fost așa, și pe vremea comuniștilor, și în perioada interbelică. În zona asta a Europei, ne descurcăm pe bază de prietenii și relații. Ăsta este adevărul și cred că trebuie să acceptăm situația.

Reporter: Să revenim la secția de Fitness-Culturism…

Adrian Iacobini: Am făcut această secție pentru că am văzut o nișă care nu era exploatată de nici un alt club universitar, la fel ca șahul, unde putem să excelăm. Am luat doi antenori emeriți în vârstă, dar foarte buni pe ceea ce fac, am transferat 25 de sportivi seniori la noi în club, care au luat zeci de medalii la prima participare la Campionatele Naționale. Fitness-Culturism e noul atletism. Ai câțiva sportivi talentați, care participă la mai multe discipline sportive. La ultimele Naționale, am avut 27 de campioni naționali, 10 vicecampioni și 13 medalii de bronz, cu 25 de sportivi.

Reporter: Și cum îi plătiți?

Adrian Iacobini: Ei nu au salarii, îi premiem de fiecare dată când obțin performanțe.

Reporter: De la sponsori?

Adrian Iacobini: Pe ei îi premiem din bugetul clubului. Încă nu avem prea mulți pateneri aduși de noi pentru această secție. Acești sportivi erau deja sponsorizați de niște firme, unii dintre ei aveau o echipă în spate. Noi am devenit entitatea care le-a permis să participe în competiții.

1.000 de lei o medalie de aur

Reporter: Deci, nu aveți un contract cu ei?

Adrian Iacobini: Sunt doar legitimați la noi. Contracte nu avem, pentru că le oferim doar o premiere în urma rezultatelor. Pe măsură ce vom găsi și aici niște parteneri cum am găsit la celelalte secții, o să le și putem oferi câte ceva.

Reporter: Cât e premierea pentru medaliați?

Adrian Iacobini: 1.000 de lei pentru un campion național, 800 pentu locul 2 și 600 pentru locul 3.

Reporter: A, nu e mare lucru…

Adrian Iacobini: Față de munca pe care o depun ei, nu. Își pun sănătatea în joc.

Reporter: Ai fost la cursurile Sports Business Academy. Spune-mi cu ce ai rămas de acolo și dacă ai mai merge?

Adrian Iacobini: Nu dacă aș mai merge, sigur voi mai merge și anul acesta. Am fost anul trecut și acum vreo patru ani. Sunt plăcut impresionat. E locul în care se adună mulți dintre cei care lucrează în industria sportivă, ori practicanți, ori manageri. Am avut de fiecare dată câte ceva de învățat. Am văzut că anul acesta sunt invitați noi, tocmai de aceea mă voi înscrie iar. Mereu ai ceva de învățat. O poveste de acolo îți poate schimba perspectiva. O recomand oricui.

Merge să mai „fure” ceva de la SBA 

Reporter: Ai aplicat în activitatea ta ce ai învățat acolo?

Adrian Iacobini: O, da! Anul trecut l-am așteptat pe Alexandru Ioan, un tip foarte mișto de la Nexus. Vreau să ridic cât mai mult partea de esports la noi. Suntem primul club universitar din țară care și-a făcut secție de esports. Mai sunt câteva cluburi care vor să-și facă, dar sunt blocați în legislațire. Eu recunosc că am făcut-o într-un fel neoficial, adică doar pe bază de voluntariat. Nu pot să aloc niciun buget acestei secții, însă pot să atrag sponsorizări, materiale și o pot susține cu studenții voluntari. În 2020, când am dat drumul la secție, am trimis mesaje pe câteva grupuri de la facultăți și în 24 de ore s-au înscris 500 de studenți. De asta cred mai mult în esports decât în volei. Când am făcut selecție la volei, au venit 20. Într-un final, e vorba și de cifre. Deci sunt lucruri multe de învățat de la SBA și abia aștept anul ăsta să văd ce mai am de „furat”.