Mintea bolnavă a dictatorului de la Moscova este tulburată de un plan de reîmpărțire teritorială a Europei, care ar fi pus în aplicare, cu acordul Chinei și al Statelor Unite, după retragerea NATO pe aliniamentul geografic din 1990, după cum cere doctrina politică putinistă. Având în vedere caracterul malefic al politicii rusești, s-ar putea bănui că se încearcă intimidarea comunității europene.
Este îngrijorător faptul că președintele de la Casa Albă nu a respins acest plan, ci l-a încurajat pe prietenul său de la Kremlin. Acest plan ar avea ca suport salvarea Rusiei dintr-un colaps economic ce ar veni după înfrângerea definitivă din Ucraina. O parte a Europei de Răsărit, din fostul Tratat de la Varșovia și din fostul CAER, ar trebui să susțină economic redresarea Rusiei. Această teorie, ca și altele de acest fel, apar pe bandă rulantă la Moscova, pentru a crea poporului rus impresia că Uniunea Sovietică își poate reface sfera de influență care să ducă la prosperitate.
Conform analiștilor militari, nu e departe ziua scadenței, când familiile celor o jumătate de milion de ruși uciși pe frontul din Ucraina vor cere socoteală autorităților criminale de la Kremlin, care pregătesc acum robinete cu lapte și miere. Până atunci, serviciile secrete creează haos în multe capitale europene, prin rețelele de socializare, prin finanțarea unor grupuri extremist cu rădăcini în emigrația musulmană, pentru dezmembrarea Uniunii europene, visul putinist.
În timp ce UE și SUA fac eforturi diplomatice pentru încheierea războiului, Putin face totul pentru continuarea lui. Recent, Rusia a pus condiții absurde, printre care Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul său garantat de marile puteri când a cedat Rusiei arsenalul său nuclear, ca și restul regiunilor din Est, neocupate. În plus, Ucraina ar trebui să-și mențină statutul de stat nealiniat. Porturile ucrainene Odesa și Nicolaev ar trebui să nu mai constituie baze navale militare, lăsând liberă dominația rusească în Marea Neagră. Propunerile Moscovei, la începutul firavelor discuții despre pace, merg spre un absurd total, dacă avem în vedere cererea de ieșire din Alianța Nord-Atlantică a Finlandei (1500 de km graniță cu Rusia!). câte și mai câte concesii pe care UE și SUA ar trebui să le facă Moscovei care, binevoitoare, ar putea retrage armele nucleare din Belarus și s-ar obliga să nu instaleze în statul-satelit rachete cu rază medie de acțiune. Dacă Republica Moldova s-ar reconfigura ca o entitate federală (Moldova, Transnistria și Găgăuzia), Moscova și-ar retrage trupele din regiunea separatistă de peste Nistru!
O întrebare firească: cum poate fi anesteziat un popor de două sute de milioane, cu o istorie falsificată, cu chipuri de eroi criminali, cu anihilarea fizică a unor minorități și rusificarea forțată a unor întinse teritorii cucerite prin forță de țarii Rusiei? Răspunsul este unul singur: prin propagandă și spălarea creierilor, prin pedepsirea cruntă a oricăror opinii contrare celor oficiale. Cercetătorii și analiștii străini sunt invitați să nu-și mai bage nasul în istoria imperiului, în trecutul întunecat și în prezentul falsificat. Respectul față de torsionarii sovietici și față de veteranii de război în viață cu conștiința încărcată de crime și abuzuri este încă viu. O durere nevindecată a oligarhiei politice de astăzi o constituie faptul că, în urma dezmembrării URSS, milioane de ruși s-au despărțit de patria-mumă, trăind în 14 noi state. Pentru aceștia, Rusia vrea să rescrie harta lumii! În gândirea ideologilor putiniști, acțiunile soldaților sovietici și cele ale activiștilor staliniști, ar trebui să se bucure pentru eternitate de venerația întregii societăți, chiar și de simpatia familiilor ale căror strămoși au suferit deportarea, lagărele, închisoarea, pentru că aparțineau altor naționalități.
În numeroase discursuri și interviuri, actualul țar de la Kremlin, a lăsat să se înțeleagă faptul că nu face deosebire între URSS și actuala Federație Rusă, susținând continuitatea pe toate planurile. El crede cu tărie că are misiunea de a reface misiunea URSS și să pună capăt șirului de traume ale poporului rus.
Regretul lumii libere este că prin politica ciudată a Casei Albe s-a pierdut ocazia ca Rusia neo-țaristă să fie definitiv așezată la locul ei, printre regimurile anacronice, sărace, antidemocratice.



