Un articol distribuit masiv, ca advertorial, în presa română de către o asociație a „dezvoltatorilor imobiliari”, care încearcă să acrediteze ideea că din cauza lui Nicușor Dan scade ponderea Bucureștiului în PIB-ul național, este desființat cu date exacte de profesorul universitar Bogdan Glăvan. Acesta acuză publicațiile care au acceptat să publice aceste minciuni – chiar și cu marcajul de advertorial – că au făcut-o pentru că „deh, e foame mare”. Atacurile asupra primarului se petrec în contextul apropierii de alegerile locale, pe care așa-zișii „dezvoltatori imobiliari” sunt foarte interesați ca Nicușor Dan să le piardă.
Ultima ispravă a primarului care i-a călcat pe nervi pe acești afaceriști care au distrus Bucureștiul în ultimele decenii a fost amenda colosală dată celor care au obținut, printr-o retrocedare controversată, 12 hectare din Parcul IOR. Nicușor Dan a amendat proprietara din acte cu 35 de milioane de euro pentru nerespectarea regimului spațiilor verzi. Peste 5.000 de arbori au fost tăiați, otrăviți, găuriți la rădăcină – într-un cuvânt, distruși – în utimii ani de persoane care au acționat sistematic, în timp ce primarul Robert Negoiță, de la Sectorul 3, închidea ochii. Zona a fost astfel curățată de vegetație, pentru ca apoi să se reclame în instanță că nu e spațiu verde și să se demareze pe locul fostului parc construcția de blocuri.
Minciună sfruntată: ponderea PIB-ul Bucureștiului în economia României ar fi scăzut, din cauza suspendării PUG-urilor, de la 37% la sub 30%. În realitate, Bucureștiul n-a avut niciodată nici măcar 30% din PIB-ul României, iar ponderea e stabilă
Nicușor Dan, confruntat cu textele Planurilor Urbanistice Zonale din sectoarele Bucureștiului concepute de fosta administrație PSD în favoarea rechinilor imobiliari, le-a suspendat pe toate în instanță. De aici au început atacurile, care sunt sistematice.
Economistul Bogdan Glăvan explică pe larg, pe site-ul Comunitatealiberala.ro, de ce datele din advertorialul care a împânzit mai multe publicații sunt mincinoase și manipulatoare.
Pe contul său te Twitter, profesorul scrie: „Un advertorial distribuit recent masiv în presa românească arăta că București a intrat pe o pantă descendentă, contribuția orașului la PIB-ul național scăzând de la 37% în 2019 la mai puțin de 30% anul trecut, în principal din cauza blocajului urbanistic. În primul rând, informația statistică vehiculată în advertorial este un caz clasic de fake news. Pur și simplu ponderea Bucureștiului în PIB-ul României nu este atât cât spun autorii respectivului text și nici nu scade așa cum precizează aceștia. Vin alegerile, se ascute lupta, scoate mafia la înaintare toate fake news-urile și dezinformările ca să-l împroaște cu rahat pe Nicușor Dan”.
Cifrele publicate de Bogdan Glăvan atestă că, de fapt, Bucureștiul n-a avut niciodată o pondere de 37% din PIB-ul României, acesta oscilând în jurul a 24%. Anul trecut, acesta a fost mai mare decât în 2017, 2018 și 2021 și la egalitate cu cel din 2019. Așadar, nici vorbă de vreo scădere!
În cifre absolute, însă, PIB-ul Bucureștiului a atins anul trecut recordul absolut, ajungând la 345,4 miliarde lei, cu 56 de miliarde de lei (peste 11 miliarde de euro) mai mult ca în 2021 și cu 80 de miliarde (16 miliarde de euro) peste 2020 – ultimul an când la butoane s-a aflat Gabriela Firea, preferata „dezvoltatorilor imobiliari”.
Mai jos, câteva fragmente din articolul publicat de profesorul Bogdan Glăvan pe Comunitatealiberala.ro.
Bogdan Glăvan: „Așadar, este ca la Radio Erevan: ponderea Bucureștiului în PIB-ul României nu este cât spun autorii advertorialului; și aceasta nu scade, ci este stabilă. Realitatea nu se pupă deloc cu advertorialul mincinos”
„Așadar, este ca la Radio Erevan: ponderea Bucureștiului în PIB-ul României nu este cât spun autorii advertorialului; și aceasta nu scade, ci este stabilă. Acum, dintr-o perspectivă mai largă, eu chiar m-aș bucura ca ponderea orașului să scadă. De ce? Fiindcă este foarte mare, practic un sfert din economia României se realizează aici, strict în limitele municipiului București, fără măcar a lua în calcul Ilfov. Asta arată o polarizare economică și socială care ar trebui să ne preocupe.
(…)
Să revenim la finanțele Bucureștiului. Agenția Fitch subliniază că veniturile și cheltuielile operaționale ale Bucureștiului și gradul de îndatorare al orașului sunt în linie cu performanțele altor orașe din Europa aflate în categoria „AA”. Pentru a da un pic de culoare acestor informații seci și pentru a pune lucrurile în context, vă propun să ne uităm în paralel la ponderea cheltuielilor cu dobânzile în cazul Primăriei București, respectiv a Guvernului României.
(…)
Pe scurt, dobânzile atârnă de două ori mai greu în bugetul național decât în bugetul Primăriei București. Dar asta nu este o veste nouă. Vestea nouă este că, dacă privim bugetele întocmite de fosta administrație Gabriela Firea și actuala administrație Nicușor Dam, observăm cu ușurință o preocupare diferită față de chivernisirea banului public. Să luăm exemplul cheltuielilor cu bunuri și servicii, un capitol în care sectorul bugetar „sparge banii” an de an prin achiziții de lux, inutile sau la suprapreț.
Și să privim comparativ evoluția acestor cheltuieli în bugetul general consolidat al României. Ce observăm? În anii în care Gabriela Firea semna bugetul, cheltuielile cu bunuri și servicii ale Primăriei (coloanele roșii) au fost semnificativ mai mari decât după ce Nicușor Dan a început să semneze proiectele de buget – țineți cont că graficul arată valorile nominale; așadar, dacă luăm în calcul inflația puternică din ultimii ani, adică scăderea valorii banilor, rezultă că achizițiile din mandatul lui Nicușor Dan (coloanele verzi) sunt încă mai mici decât apar pe grafic și, pe alocuri, la jumătate din cât cheltuia Firea.
(…)
Una peste alta, realitatea analizată din mai multe unghiuri și de către persoane independente nu se pupă deloc cu advertorialul mincinos. Să nu uităm, conform acelor alegații, Bucureștiul se duce pe tobogan deoarece proiectele de construcții sunt blocate. Bucureștiul nu se duce pe tobogan, dar este important poate să lămurim puțin și acest aspect referitor la construcții. Dincolo de blocarea proiectelor care încălcau legea și amputau spațiul verde al orașului și care, evident, au afectat interesele celor obișnuiți să construiască oriunde și oricum, se poate spune că sectorul construcțiilor are o problemă de ceva timp încoace, ceea ce adaugă frustrărilor „bucureștene”. Pe fondul scumpirii creditului și al inflației, oamenii au început să spună stop îndatorării și se gândesc de două ori înainte de a cumpăra o locuință. Asta este valabil pentru toată țară, nu doar pentru București. Statistica INS este elocventă: la nivel național, nu doar în București, evoluția construcției de clădiri rezidențiale este în declin (-7% anul acesta), în vreme ce construcțiile inginerești sunt în plin fuleu (+34%), alimentate de fondurile din PNRR. Per ansamblu, sectorul construcțiilor este printre puținele care merge bine în România. Așadar, de muncă este; dar nu oriunde și oricum așa cum au fost unii obișnuiți până astăzi. România are enorm de construit; în București s-a construit deja enorm și dezordonat și a venit timpul să reflectăm serios către ce ne îndreptăm. Vom avea acest răspuns odată cu noile planuri urbanistice întocmite profesionist și, probabil, aceasta va fi o moștenire mai importantă decât rating-ul orașului pe care o va lăsa primarul Nicușor Dan.”
M-au înnebunit cei de la G4Media cu asociația asta a „dezvoltatorilor”. Eu înțeleg că este vorba de bani și de supraviețuire, dar parcă este prea mult.
bine sa spunem pe fata, Mafia Imobiliara.
Ca avem la mafii!!