„Lebăda neagră” care a lovit extrema dreaptă la alegerile din Franța: apelul fotbalistului Mbappé și bara portughezului Joao Felix. Francezii s-au mobilizat și au trimis-o pe Le Pen pe locul 3, dar au adus extrema stângă la victorie. „Centriștii” lui Macron sunt pe 2. Greu de făcut o majoritate rezonabilă pentru guvernare!

5
1199
Kylian Mbappe - Marine Le Pen

Turul 2 al alegerilor pentru Adunarea Națională (camera inferioară a Parlamentului francez) a adus rezultate spectaculoase, surprinzătoare, dar și o situație foarte complicată în privința formării unei majorități și a noului guvern. Apelul făcut de căpitanul echipei de fotbal a Franței, Kylian Mbappé, a fost ascultat de francezi, care s-au mobilizat la vot, iar extrema dreaptă (Le Pen) – marea favorită – a fost trimisă pe locul 3. Necazul e că victorios a ieșit blocul de stânga, care-i conține și pe comuniști, dar și extrema stângă a lui Mélenchon, cu care partidul de centru al președintelui Macron nu se poate asocia la guvernare.

Conform rezultatelor oficiale finale comunicate luni de Ministerul de Interne francez, în urma turului 2 s-a stabilit atribuirea celor 577 de locuri în Adunarea Națională. Pentru asigurarea unei majorități absolute sunt necesare 289 de voturi, dar obținerea acestei majorități va fi foarte dificilă.

Partidele sau blocurile electorale care au obținut mandate în Adunarea Națională:

  • Noul Front Popular (alianța de stânga) – 182 de mandate
  • Împreună pentru Republică (blocul de centru, prezidențial) – 168
  • Reunirea Națională (extrema dreaptă și aliații săi) – 143
  • Republicanii (dreapta moderată, conservatoare) – 45
  • Dreapta neafiliată – 15
  • Stânga neafiliată – 13
  • Centriștii neafiliați – 6
  • Regionaliștii neafiliați – 4
  • Alții – 1.

Răsturnarea de situaţie, cu extrema dreaptă aruncată de pe locul 1 direct pe 3, este și urmarea unei mișcări strategice a președintelui Emmanuel Macron (46 de ani). Imediat după eşecul zdrobitor din primul tur, partidul acestuia a făcut o înțelegere cu alianţa de stânga. Au fost peste 200 de retrageri tactice ale unor candidaturi, pentru a nu diviza votul între „macroniști” și „stângiști”. Astfel au fost învinși mulți candidați ai extremei drepte.

Primul efect al scorului electoral de duminică: prim-ministrul Gabriel Attal (35 de ani), din partidul președintelui Macron, și-a anunțat demisia. El va conduce Guvernul Franței, ca interimar, până la formarea unui nou Cabinet, operațiune care se anunță foarte dificilă.

Cea mai mare prezență la vot din ultimii 43 de ani!

Înfrângerea extremei drepte este surprinzătoare la patru săptămâni după ce formațiunea condusă de Marine Le Pen câștigase clar alegerile europarlamentare din Franța, cu 31,37% din voturi, iar celelalte partide obținuseră sub 15%. Paridul lui Le Pen câștigase și primul tur al alegerilor parlamentare, cu numai o săptămână în urmă (pe 30 iunie).

De această dată a fost o regrupare a partidelor de stânga și extrema stângă, într-un bloc politic destul de pestriț, dar și o mobilizare a electoratului moderat, care respinge extremele.

Prezența la vot a fost foarte mare: 66,63% – record în ultimii 43 de ani (din 1981 încoace)! În 2022, absenteismul a fost uriaș: doar 38,11% dintre francezi au votat!

Președintele Emmanuel Macron și prim-ministrul demisionar Gabriel Attal

Cum sunt împărțite mandatele de deputați în principalele trei blocuri politice

Fragmentarea mandatelor este foarte mare și în cadrul principalelor trei blocuri politice, de aceea formarea unei majorități este extrem de dificilă. Președintele Macron va încerca să facă fisuri în blocurile politice adverse, atrăgând într-o coaliție de guvernare grupări din blocul de stânga, dar excluzându-i pe cei din extrema stângă a lui Mélenchon și, probabil, pe comuniști.

Aceste negocieri explică faptul că Macron a anunțat că „va avea nevoie de timp” pentru „a examina rezultatele alegerilor legislative” de duminică şi structura noii Adunări Naţionale, înainte de a decide asupra guvernului care ar putea fi format. „În rolul său de garant al instituţiilor noastre, preşedintele se va asigura că alegerea suverană a poporului francez este respectată”, a anunţat duminică seara Palatul Elysée, într-un comunicat.

Cele 182 de mandate câștigate de blocul de stânga, Noul Front Popular (NFP), sunt împărțite astfel:

  • Franța Nesupusă (extrema stângă) – 74
  • Partidul Socialist – 59
  • Ecologiști – 28
  • Partidul Comunist – 9
  • Generațiile – 5
  • Stângiștii afiliați – 5
  • Regionaliștii afiliați – 2.

Cele 168 de mandate din cadrul blocului de centru, Împreună pentru Republică, sunt împărțite astfel:

  • Renaștere (partidul lui Macron) – 102
  • Mișcarea Democratică – 33
  • Orizonturi – 25
  • Uniunea Democraților și Independenților – 2
  • La acțiune, dreapta constructivă – 1
  • Partidul Radical – 1
  • Centriștii afiliați – 3
  • Dreapta afiliată – 1.

Cele 143 de mandate obținute de blocul de extremă dreapta, condus de Reunirea Națională a lui Marine Le Pen, sunt împărțite astfel:

  • Reunirea Națională – 126
  • Disidenți din partidul conservator Republicanii – 17.
Marine Le Pen și „copilul ei politic”, Jordan Bardella

Mélenchon e bucuros că a scăpat de extrema dreaptă și de premierul de centru, Bardella denunță „alianța dezonoarei” între centru și extrema stângă

Jordan Bardella (28 de ani), liderul formal al partidului Reunirea Națională (extrema dreaptă a lui Marine Le Pen), a denunțat „alianța dezonoarei” (între „centriștii” lui Macron și „stângiștii” lui Jean-Luc Mélenchon), care „privează poporul francez de o politică de redresare”.

„Din păcate, alianța dezonoarei și aranjamentele electorale adoptate de Emmanuel Macron și Gabriel Attal cu extrema stângă privează alegătorii de un guvern al Reunirii Naționale. Aceste acorduri electorale aruncă Franța în brațele lui Mélenchon. Alianţele ruşinoase şi înţelegerile electorale periculoase pe care Emmanuel Macron şi Gabriel Attal le-au încheiat cu grupurile de extremă stânga au privat poporul francez de politicile care ar fi reparat Franţa, politici care ne-au adus în fruntea alegerilor europene şi duminica trecută, în timpul primului tur, cu aproape 34% din voturi„, a declarat Bardella, furios și frustrat.

Și Marine Le Pen (55 de ani), liderul de facto al extremei drepte franceze, a atacat în această direcție: „Este regretabil, vom pierde încă un an, un an de imigraţie ilegală, un an de scădere a puterii de cumpărare, un an de explozie a nesiguranţei în ţara noastră. Victoria noastră a fost doar amânată”.

Comentarii acide au venit și dinspre stânga extremă, dar cu alte ținte.

Jean-Luc Mélenchon (72 de ani), liderul partidului Franța Nesupusă: „Poporul nostru a respins în mod clar cel mai rău scenariu. În această seară, Reunirea Naţională este departe de a avea majoritatea absolută pe care o preconizau comentatorii. Şeful statului trebuie să se încline şi să accepte înfrângerea. Premierul trebuie să plece”.

Jean-Luc Mélenchon, populistul de extremă stânga

„Lebăda neagră”: apelul fotbalistului Kylian Mbappé. Victoria de la Hamburg a aruncat extrema dreaptă franceză de pe locul 1 pe 3

Un moment-cheie al alegerilor de duminică, din Franța, a avut loc cu două zile înainte, în Germania. Înaintea meciului cu Portugalia, din sferturile de finală ale Campionatului European de fotbal, căpitanul vicecampioanei mondiale, Kylian Mbappé (25 de ani), a susținut o conferință de presă în care a atacat frontal problema alegerilor din Franța.

Campion mondial în 2018 și vicecampion al lumii în 2022, Mbappé a vorbit despre faptul că țara sa se află într-o situație politică catastrofală și că pericolul vine de la extrema dreaptă – Reunirea Națională a lui Marine Le Pen.

„Cred că acum, mai mult ca oricând, trebuie să ieșiți la vot. Este o situație de maximă urgență. Nu putem lăsa țara noastră să cadă în mâinile acestor oameni! Este o situație stringentă – am văzut rezultatele, este catastrofal. Sperăm sincer că acest lucru se va schimba, că toată lumea se va mobiliza pentru a merge la vot și pentru a vota partidul potrivit”, a declarat Kylian Mbappé într-un moment critic al alegerilor parlamentare din țara sa.

Apelul fotbalistului a avut un impact extraordinar, prezența la vot a crescut exponențial: cea mai mare din 1981 încoace și aproape dublă față de cea din 2022! Iar „acei oameni” ai extremei drepte au fost trimiși pe locul 3, fără șanse de a forma guvernul.

La succesul apeluui făcut de Mbappé a contribuit și faptul că puțin mai târziu, vineri seara, Franța a eliminat Portugalia la penalty-urile de departajare (5-3, după 0-0 în 120 de minute) și s-a calificat în semifinale, urmând să întâlnească Spania marți, de la ora 22.00. Mbbapé a jucat până în minutul 105, când a fost înlocuit de fostul său coleg de la Paris Saint-Germain, Bradley Barcola. Chiar dacă n-a reușit să marcheze, Mbappé – care din această vară va juca la câștigătoarea Ligii Campionilor, Real Madrid – a impresionat prin devotamentul său față de Franța. El a jucat cu o mască pe față și cu dureri mari, ca urmare a fracturii de piramidă nazală pe care a suferit-o în primul meci de la Euro 2024, cel cu Austria (scor 1-0).

Intervenția politică a celui mai bun fotbalist francez a fost „lebăda neagră” care a dat peste cap rezultatul alegerilor din țara sa. Lui Mbappé i s-au alăturat, prin declarații ferme, alți doi atacanți importanți din lotul lui Didier Deschamps: Ousmane Dembélé (27 de ani, PSG) și Marcus Thuram (26 de ani, Inter Milano), ambii campioni cu echipele lor de club în sezonul 2023-2024.

Calificarea Franței a fost decisă de singurul penalty ratat de portughezi: Joao Felix a tras în bară. Câțiva centimetri mai la dreapta și scorul putea fi altul, iar extrema dreaptă franceză, probabil, ar fi deschis acum șampania… Extrema dreaptă din politică (Le Pen), nu cea de pe gazon (Dembélé)!

Trei fotbaliști de clasă: Marcus Thuram – Ousmane Dembélé – Kylian Mbappé

Marine Le Pen, furioasă pe Mbappé

Frustrată că „i-a fugit șunca din fasole” pe ultima sută de metri a alegerilor din Franța, Marine Le Pen l-a criticat aspru pe Kylian Mbappé: „Francezii s-au săturat să li se dea lecții de morală și să li se dea instrucțiuni de vot. Mbappé este, fără îndoială, un fotbalist foarte bun, dar această tendință a actorilor, fotbaliștilor și cântăreților de a veni să le spună francezilor ce ar trebui să voteze începe să fie foarte prost percepută în țara noastră. Mai ales atunci când sunt milionari sau chiar miliardari care trăiesc în străinătate și care vorbesc cu oameni care câștigă 1.300, 1.400 de euro pe lună. Acei oameni care au norocul să trăiască bine, chiar foarte bine, să fie protejați de insecuritate, sărăcie și șomaj, cred că ar trebui să fie mai rezervați în declarațiile lor”.

Toxicitatea ofertei electorale a extremei stângi

Alegerile din Franța au generat practic un Parlament împărțit în trei mari grupuri – extrema stânga, „centriștii” și extrema dreaptă, cu palide prezențe ale dreptei și stângii tradiționale, moderate.

O coaliție de guvernare este greu de format și pentru că platformele politice ale celor trei grupări sunt extrem de diferite. Mai mult, lipsește tradiția de a lucra împreună.

Constituția Franței prevede că următoarele alegeri legislative nu pot fi organizate mai devreme de un an.

Ar putea urma săptămâni sau luni până la formarea unui nou guvern.

Stânga are o platformă incredibil de populistă, a cărei aplicare ar duce Franța la dezastru bugetar, economic și social. Mélenchon vrea, printre altele:

  • să plafoneze prețurile produselor esențiale (carburanții, energia, alimentele etc.);
  • să crească salariul minim la 1.600 de euro net pe lună (acum e 1.400, acum trei ani era 1.200);
  • să majoreze salariile lucrătorilor din sectorul public;
  • să anuleze creșterea vârstei de pensionare (de la 62 la 64 de ani, decisă de guvernarea Macron);
  • să impună o taxă pe avere.

Dacă ar fi aplicate aceste promisiuni electorale făcute de extrema stângă, Franța ar fi aruncată în haos. Dar președntele Macron are alte planuri. Ele includ ruperea frontului de stânga, pentru a-i coopta la guvernare doar pe stângiștii moderații, nu și pe cei radicali.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* PSD și PNL s-au înțeles pe calendarul electoral: votăm trei duminici la rând!

5 COMENTARII

  1. Deci camerunezii fugiti de foame si SIDA, hotarasc destinul natiunii Franceze. Iar asta e prezentata ca motiv de mandrie.

    Exact asa arata drumul spre razboi. In est hoardele asiatice ale imperiului omoara si violeaza copii. In Vestul Europei, Africa si Islamul corup, drogheaza, violeaza si omoara copii. Iar astea sunt prezentate ca un mare succes.

    Si li se tolereaza pentru ca se presupune ne-ar place cum dau cu piciorul in minge. Parerea mea e ca tocmai s-a incheiat epoca bunavointei.

    Ar fi fost bine ca Francezii sa fi ascultat avertismentul lui Jean Raspail de acum 50 de ani. Multa suferinta ar fi putut fi evitata.

    Mai bine scriati ceva despre jucatorul lui Poli Iasi cu capul zdrobit pe teren de unul din africanii lui Dinamo Bucuresti. Luca Mihai il cheama pe romanul cu capul zdrobit de africanul Homawoo. Sub privirile ingaduitoare ale arbitrilor (??). Marea coruptie din football e insa subiect taboo. Stampilatorii trebuie fixati in fata ecranelor, ingurgitand cantitati mari de carbohidrati si bere.

  2. Si nu a fost nici o lebada neagra. A fost un vot strategic. Tot spectrul politic s-a raliat impotriva Dreptei Nationale, castigand circumscriptie cu circumscriptie prin colaborarea tuturor celorlalte partide, inclusiv extrema stanga prorusa, prochineza, anti Europeana, anti NATO.

    Pare ca nu numai bunavointa s-a incheiat, ci si increderea in sistemul politic, prin care poporul fondator al statului nu mai poate fi reprezentat pierzind alegerile in fata emigrantilor, extremistilor, mafiilor etnice, si marii coruptii.

    • Inca nu s-a incheiat bunavointa din moment ce francezii au pus botul la apelul fotbalistului. Nu ni se spune parerea fotbalistului lu’ peste despre ceea ce fac invadatorii religiei pacii.

      • Pai supararea este foarte mare. „Alegerile” sunt compromise, si probabil nu vor putea face guvern, sau cel mult un guvern extrem de instabil in care toti sunt infipti in beregata „aliatului”.

        Oricum mantrele promovate de ziaristii.com sunt clar antinationale, antieuropene si destabilizatoare. Articol dupa articol nu arata nici macar un gand natural. Toate sunt mantre „thought blocking”.
        Nu e sanatos deloc ce se intampla aici.

  3. Cu atatia imigranti adusi de socialisti pentru voturi de Mitterand,ma intai algerieni,apoi marocani,deci din fostele colonii,acum ca islamul a ajuns a 2a religie in Franta,e greu sa mai castge extrema dreapta alegerile complet,chiar si la presedentie.Iar extrema stanga,e ca din lac in put,la fel de periculoasa,caci stim cine ii finanteaza:acelasi criminal de la rasarit,plus China.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.