Statul român a organizat o operațiune de “kompromat” împotriva Emiliei Șercan după ce aceasta a scris despre plagiatul premierului Ciucă în lucrarea de doctorat și ulterior a reclamat că a fost amenințată, scrie jurnalista într-un articol publicat luni în PressOne.ro, precum și pe Facebook.
Jurnalista Emilia Șercan a scris în ultimii ani despre zeci de teze de doctorat plagiate și despre adevărate „fabrici de diplome” construite în academiile SRI și Armatei, unde nenumărați oameni aflați azi în Guvern, instituțiile de forță și administrație și-au luat titluri academice prin impostură și fraudă.
După ce a scris, acum câteva luni, despre felul în care premierul Nicolae Ciucă și-a plagiat lucrarea de doctorat în 2003, Emilia Șercan a avut de înfruntat un adevărat asalt al sistemului de stat.
Acum, jurnalista dezvăluie că Poliția Română a livrat către un site, pentru a fi publicată, o probă pe care ea a trimis-o în dosarul amenințărilor primite când a scris despre generalul Ciucă, actualul șef al Guvernului și, din 10 aprilie, următorul președinte al PNL.
Relatarea Emiliei Șercan pe Facebook
„Autoritățile statului român au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva mea pe care, după ce am descoperit-o și reclamat-o, au încercat să o mușamalizeze!
Am decis să denunț public acțiunile de discreditare și intimidare la care sunt supusă după 18 ianuarie 2022, data la care am dezvăluit că teza premierului României, Nicolae Ciucă, este plagiată.
Am decis acest lucru pentru că jucătorul-cheie în această operațiune este chiar statul român: o probă pe care am furnizat-o Poliției Române pentru a identifica autorul unei infracțiuni de violare a vieții private a fost scursă din dosar în aceeași zi, iar ulterior a devenit baza unei ample operațiuni de kompromat.
Am acordat timp organelor de cercetare penală – Parchet și Poliție – să ancheteze scurgerea de informații pe care am reclamat-o la data de 18 februarie 2022.
Vreme de 45 de zile nu am fost nici măcar audiată în dosarul deschis ca urmare a plângerii prin care am reclamat scurgerea de informații, iar timp de 19 zile Parchetul și Poliția au refuzat să îmi comunice numărul de înregistrare a dosarului penal!
Am decis să vorbesc public atât despre operațiunea de intimidare a cărei țintă sunt, cât și despre operațiunea paralelă, cea de mușamalizare a scurgerii de informații, derulată cu complicitatea conducătorilor unor instituții ale statului“.
Captura de ecran cu mesajul de amenințare pe care Emilia Șercan a trimis-o Poliției a ajuns, a doua zi, pe un site din Republica Moldova
Jurnalista explică, în textul publicat pe PressOne.ro, că s-a trezit cu mai multe amenințări de la persoane necunoscute, inclusiv un mesaj pe Facebook messenger. Până aici, nimic neobișnuit, pentru că mulți ziariști primesc astfel de amenințări inclusiv în privat când scriu despre subiecte care aduc atingere unor grupuri de interese. Însă în acest caz persoana respectivă i-a trimis și mai multe fotografii private, pe care Emilia le făcuse în urmă cu 20 de ani. Jurnalista spune că aceste poze i-au fost furate dintr-un dispozitiv electronic.
Țintă a operațiunii de intimidare și șantaj, Emilia Șercan a trimis la Poliție o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook messenger, inclusiv pozele personale. După doar o zi, mesajul trimis Poliției pe Whatsapp apărea pe un site din Republica Moldova!
Jurnalista a cerut o anchetă internă în Poliție, pentru a se descoperi cine a dat probele din dosar către site-ul din Moldova, dar spune că anchetatorii mușamalizează cazul: „Toate aceste fapte, pe care le pot proba, indică o mușamalizare a scurgerii în presă a respectivei capturi de ecran. Dovada care indică fabricarea ulterioară a unei probe cu scopul de a mușamaliza scurgerea respectivei capturi de ecran mi-a fost prezentată de chestorul Benone Matei, șeful Poliției Române. În condițiile în care instituțiile statului român au recurs la un întreg ansamblu de tactici prin care au tergiversat ancheta și au încercat să mă inducă în eroare privind scurgerea de informații, am alertat deja organizațiile media locale și internaționale, oficialitățile europene, precum și ambasadele străine din România privind situația în care mă aflu”.
Definiția termenului „kompromat” pe Wikipedia
Kompromat (cuvânt preluat din limba rusă, prescurtare pentru „material compromis”) = informații dăunătoare despre un politician, un om de afaceri sau o altă persoană publică, care pot fi folosite pentru a crea publicitate negativă, precum și pentru șantaja. Mai degrabă influență decât câștig monetar și extorcare.
Utilizarea pe scară largă a kompromat-ului a fost una dintre trăsăturile caracteristice politicii Rusiei și altor state ex-sovietice.
Kompromat este o împrumutare a termenului rusesc lansat de KGB în „epoca Stalin”. Se referă la informații disprețuitoare care pot fi colectate, stocate, comercializate sau utilizate strategic în toate domeniile: politic, electoral, juridic, profesional, judiciar, media și afaceri. Originile termenului în rusă datează din jargonul poliției secrete din anii 1930.
De 33 de ani clasa politică face economii la Edu-Cultură ca să nu mai avem intelectuali, ci nechezoli, adică înlocuitori de intelectuali.
Din păcate capul mafiei este in fruntea statului.
E DOAR O MARIONETA.
[…] * Jurnalista Emilia Șercan acuză o acțiune de „kompromat” organizată de statul român împotri… […]
[…] * Jurnalista Emilia Șercan acuză o acțiune de „kompromat” organizată de statul român împotri… […]