INTERVIU. Dr. Ștefan Drăgulescu, fost ministru al Sănătății, despre un mare vinovat pentru dezastrul din Sănătate: „Tăriceanu a scăzut contribuția angajat-angajator de la 7%-7%, stabilită de mine împreună cu Banca Mondială și OMS, la 5,5%-5,2%”

În vârstă de 77 de ani, celebrul medic cardiolog Ștefan Drăgulescu declară, pentru Ziaristii.com, că s-a ales praful de legea asigurărilor sociale de sănătate pe care a promovat-o în iulie 1997, când era ministrul Sănătății în Guvernul Ciorbea (primul guvern al Convenției Democrate).

Ștefan Drăgulescu este unul dintre cei mai mari medici cardiologi pe care i-a avut România. Este fondatorul Institutului de Boli Cardiovasculare din Timișoara, al cărui director a fost o perioadă îndelungată; profesor universitar doctor și fost rector al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara; membru de onoare al Academiei Române, inițiatorul reformei sanitare în România, în calitate de ministru al Sănătății în perioada 1996-1997; inovator al sondei cu 6 electrozi pentru studiul conducerii intraatriale și atrioventriculare (1975).

În 1993, Drăgulescu a primit premiul Academiei Române „Daniel Danielopolu” pentru studiul științific „Ecocardiografia Doppler cantitativă”, iar în 2002 a obținut Medalia de aur „Albert Schweitzer” a Academiei Poloneze de Medicină.

Este afiliat la Academia Română de Științe Medicale, Academia Europeană de Științe și Arte, Academia Poloneză de Medicină „Albert Schweitzer”, Academia de Științe din New York, Societatea Europeană de Cardiologie, Societatea Română de Cardiologie.

Profesorul Drăgulescu a fost senator al României, ales în județul Timiș pe lista PNȚCD (1996-2000), dar și deputat din partea PDL (2008-2012).

„Tinerii cu forme foarte grave de Covid-19 sunt cei care fac concomitent o boală pulmonară și una miocardică”

Reporter: Domnule profesor, de ce SARS-CoV-2 a răpus atâția pacienți cu boli cardiovasculare?

Ștefan Drăgulescu: Se spune că virusul afectează și miocardul. Dacă afectează miocardul, mușchiul inimii, pe fondul unor boli cardiovasculare, cum sunt hipertensiunea arterială sau boala coronariană, se adaugă un surplus de risc. Una e să fie afectat miocardul pe un miocard sănătos și altă situație este când miocardul e afectat în prealabil prin diferite boli cardiovasculare. Asta fiindcă toate bolile cardiovasculare, fie că e vorba de leziuni valvulare, fie că e vorba de hipertensiune arterială, de infarct miocardic, se repercutează asupra activității miocardului, a mușchiului inimii. Al doilea element care poate să ducă la un risc mai mare de deces la bolnavii cu boli cardiovasculare este hemodinamica. În funcție de gradul avansat al bolii, se afectează și circulație periferică, și cea cerebrală, dar și, indirect, toată gama de funcție normală a organismului.

– Șocant e că bolnavii de inimă pot deceda din cauza acestui virus fără să facă febră sau să resimtă anumite simptome. Cum vă explicați?

– E legat de ceea ce v-am spus: de funcția miocardului. Toate bolile cardiovasculare, prin afectarea circulației, modifică și imunitatea organismului. Și atunci, cele două elemente îi fac mai vulnerabili pe oameni la apariția unei gravități mai evidente a bolii Covid-19 față de omul care nu are elemente evidente. În legătură cu tinerii de care se spune că au forme foarte grave de Covid-19, trebuie precizat că sunt cei care fac concomitent o boală pulmonară și una miocardică.

„Aceste boli sunt duse pe picioare fără ca omul să cunoască situația exactă a imunității lui”

– Totuși, mor și tineri, fără a avea boli preexistente. Care ar fi cauza?

– La tineri, gradul de severitate depinde de imensitatea afectării: cantitatea de virus care pătrunde în organism în mod acut. Boala se poate dezvolta progresiv sau poate să ia o formă cu mult mai severă, dacă gradul de invadare cu virus a organismului este mai mare decât la alții.

– Pot pieri pacienți fără să-și dea seama că au de fapt o boală cardiacă?

– Să zicem că au afectată imunitatea prin boli precum astmul bronșic, bronșite cronice sau boli hematologice care nu sunt evidente din punct de vedere clinic. Aceste boli sunt duse pe picioare fără ca omul să cunoască situația exactă a imunității lui. Sunt foarte multe boli care evoluează subclinic. Și din punct de vedere hematologic, uneori chiar renal. Pot fi boli renale care nu sunt depistate de la bun început. Ele încep să se manifeste tocmai atunci când se adaugă o altă cauză patologică. Un cumul de factori patologici poate să ducă la exprimarea bolii anterioare, care era până în acel moment în stadiu subclinic.

– Ce-i de făcut în sensul dat?

– E foarte greu de spus. Nu poți să faci controale de fiecare dată. În funcție de vârstă, se recomandă efectuarea unor teste care pot să evidențieze boli incipiente și chiar cancerul în stadiul subclinic, până nu începe boala să se manifeste în mod categoric.

„În România, cauzele de deces prin boli cardiovasculare se situează pe primul loc. Apoi urmează cancerul și celelalte boli”

– Unde ne situăm în privința incidenței mortalității prin boli cardiovasculare?

– La ora actuală, în România, cauzele de deces prin boli cardiovasculare se situează pe primul loc. Apoi urmează cancerul și celelalte boli. Sunt factorii de risc care nu sunt bine controlați: diabetul, hipertensiunea arterială, fumatul, sedentarismul. Sigur că acest cumul de factori de risc face ca boala coronariană să apară mult mai devreme și într-o formă mult mai gravă.

– De ce apar aceste boli cardiovasculare?

– Fiindcă nu se investește în prevenție. O țară care investește în prevenție și în medicina de familie face ca bolile să fie depistate mai devreme sau chiar să fie prevenite. În bolile cardiovasculare, prevenția este extrem de importantă.

– Cum pot fi prevenite asemenea maladii?

– E un program al Organizației Mondiale a Sănătății foarte complex. Și noi am participat la acest program, care a fost coordonat la Timișoara de profesorul Dan Gaiță. Prevenția este cu mult mai ieftină decât operația pe care trebuie să i-o realizezi unui pacient ce suferă de o boală cardiovasculară.

– Pe ce se bazează acest program?

– Pe o colaborare logică și rațională între medic și pacient. Fiecare medic de familie are în evidență un anumit număr de oameni din populația zonei respective. Și printr-o finanțare a Ministerului Sănătății se face programul de prevenire a factorilor cardiovasculari: începând de la mișcare, la anihilarea obezității, la adoptarea unei alimentații raționale.

„Mare atenție! Trebuie să prevenim cumulul factorilor de risc”

– Ce nu știu oamenii?

– Oamenii nu vin în contact cu niște programe raționale și exacte: cu prevenirea fumatului, cu controlul hipertensiunii arteriale, cu cel al hiperlipoproteinemiei. Ele nu pot fi făcute fără un program care este foarte bine stabilit și care este aplicat zi de zi.

– Se spunea că fumătorii ar fi avantajați în lupta cu teribilul virus.

– Nu-i adevărat. Din contră, pe fondul fumatului, au boli pulmonare foarte frecvente. Fumatul, prin apariția procesului de ateroscleroză, favorizează și apariția de boli cardiovasculare.

– Ce trebuie să știe oameni care au boli cardiovasculare?

– Cei cu hipertensiune arterială, de exemplu, trebuie să știe că tratamentul se face toată viața, în funcție de severitate. Trebuie să fie atenți să nu mai aibă un alt factor de risc. Să nu aibă diabet zaharat. Sau, dacă au diabet, acest lucru duce la o apariție mai frecventă a bolilor cardiovasculare. Trebuie foarte mare atenție! Trebuie să prevenim cumulul factorilor de risc. Contează și factorul social. Intervine stresul zilnic. Dacă nu ai un viitor foarte clar, cu o stabilitate în ceea ce privește profesia, viața de familie, se adaugă un risc în plus.

„Organizația Mondială a Sănătății lansează niște elemente de îngrijorare: că schimbarea climei poate să ducă la apariția de mutații genetice și de apariție a unor viruși care sunt greu de controlat”

– De la pandemia din 2009, România n-a mai investit un leu în planul de prevenție propus de OMS. După cum se știe, pentru actuala pandemie de Covid-19 s-au folosit materiale sanitare rămase din acea perioadă. Cei din PSD, care au condus țara în ultimii 7 ani, știau acest fapt, dar l-au ignorat.

– Sunt foarte multe lucruri de discutat. Legea asigurărilor sociale de sănătate am promovat-o eu în iulie 1997. Atunci am stabilit baza sistemului național de sănătate prin contribuția angajat-angajator: 7% cu 7%. În 2008, înaintea campaniei electorale (campania pentru alegerile parlamentare – n. red.), Guvernul Tăriceanu a scăzut această finanțare la 5,5%, respectiv 5,2%. Or, acele procente de 7% cu alți 7%, de la angajat și de la angajator, le-am stabilit pentru România împreună cu experții Băncii Mondiale și ai Organizației Mondiale a Sănătății, pentru a asigura o finanțare decentă a sistemului de sănătate. Apoi, sunt multe grupuri din populația țării care nu plătesc această contribuție. Neplătind, o altă parte a populației suportă toată finanțarea sistemului de sănătate.

– De ce a tăiat Guvernul Tăriceanu din finanțarea sistemului național de sănătate?

– Întrebați-l pe domnul Tăriceanu! Eu nu știu de ce.

– Ne-a afectat mult?

– Ne-a afectat foarte mult, fiindcă a scăzut finanțarea sistemului național de sănătate, iar repercusiunile se văd.

– Când scăpăm de acest virus, care ne ține în case de atâtea săptămâni?

– E o problemă de perspectivă. Organizația Mondială a Sănătății lansează niște elemente de îngrijorare: că schimbarea climei poate să ducă la apariția de mutații genetice și la cea a unor viruși care sunt greu de controlat. Va trebui să studiem foarte exact, împreună cu specialiștii virusologi, de ce apar aceste mutații ale virusurilor.

– Să sperăm că va apărea cât mai repede un tratament care să-l anihileze.

– Ar trebui să ne gândim, la modul general, în ce investim: în armament, unde se cheltuiesc mii de miliarde de dolari, sau într-o zonă pentru a proteja populația globului, care se înmulțește. Să dea Dumnezeu să avem și noi o prioritate din acest punct de vedere!

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* INTERVIU. „O persoană poate muri subit de Covid-19, fără să aibă febră”. Fumătorii nu sunt mai protejați, dimpotrivă!