Se simte, în dialogul cu profesor doctor Doina Azoicăi, medic epidemiolog, că este cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași. Are răbdare, explică, găsește cele mai potrivite exemple pentru a face chiar și un novice să înțeleagă. Recunoaște franc, cu lipsa de vanitate a profesionistului care își stăpânește meseria, că „nici noi nu înțelegem foarte multe acum” din ceea ce poate acest blestemat nou coronavirus.
Spuse de medicul epidemiolog Doina Azoicăi, lucrurile devin clare și par să-și piardă din dramatism pentru a căpăta o rigoare de statistică și analiză. Veți afla, din interviul de mai jos, că am mai trecut printr-o pandemie chiar de curând și că e greu să scăpăm de infecția cu Covid-19. Dar, poate cel mai important, veți primi o explicație simplă, clară, a importanței pe care o are vaccinarea.
Principalele idei dezvoltate în interviul pentru Ziariștii.com
* Rata fatalității în pandemia de Covid-19 nu poate fi, în acest moment, comparată nici la nivel mondial, nici între țări, pentru că sunt prea mulți factori variabili. Depinde de: structura populației, rata de depistare, felul în care sunt raportate cazurile și chiar momentul din evoluția pandemiei în care se află zona avută în vedere.
* Este o linie foarte subțire, acum, între pacienții care mor DIN CAUZA infecției cu noul coronavirus și cei care mor CU noul coronavirus. Unii mor din cauza unor comorbidități (a unor boli grave asociate) și nu direct din cauza virusului.
* În urmă cu 11 ani, lumea a mai înfruntat o pandemie: cea provocată de virusul AH1N1, care generează așa-zisa gripă porcină. În România, epidemia din 2009 a provocat 122 de decese – oameni uciși direct de virus, și nu de boli asociate.
* În 2018-2019, România s-a confruntat cu un alt val surprinzător de gripă cu caracteristici neobișnuite, numeroase cazuri grave provocate de un virus care, de obicei, genera doar simptome ușoare (gripa de tip B).
* Vaccinarea nu poate îmbolnăvi de gripă oamenii, pentru că folosește vaccinuri inactivate. Cine reclamă o gripă după ce a făcut vaccinul antigripal, de fapt, s-a infectat cu o altă tulpină, pentru că iarna circulă circa 200 de tulpini virale.
* Actuala pandemie se va opri doar când minimum 70% din populație va fi avut de-a face cu virusul. În acel moment, deși el va rămâne în circulație, nu va mai putea genera o epidemie, pentru că majoritatea oamenilor vor fi fost imunizați, iar virusul nu va mai găsi gazde receptive.
* Descoperirea unui vaccin pentru noul coronavirus va pune capăt problemei, dar cu condiția ca virusul să nu sufere modificări.
* Nu există pericolul să ne infectăm cu noul coronavirus atât timp cât nu intrăm în contact cu persoane bolnave. Virusul nu plutește prin aer, iar a alerga în parc sau a merge singur pe stradă nu înseamnă a te îmbolnăvi de Covid-19.
„Nu pot să am o rată de fatalitate la fel în Suceava, Iași, Japonia sau Coreea de Sud”
Reporter: Doamnă doctor, ce părere aveți despre rata mortalității în epidemia de infecție cu noul coronavirus?
Prof. dr. Doina Azoicăi: Să știți că se folosesc termenii un pic amestecat, după părerea mea. Ați văzut că e vorba de o rată de fatalitate. De fapt, rata de fatalitate dă riscul de deces prin boala respectivă. Dacă vorbesc despre mortalitate așa, în general, e una. Dar dacă vorbesc despre rata de mortalitate determinată de infecția cu coronavirus, înseamnă că mă refer la o rată de fatalitate. Am reflectat și eu că în situații de epidemie, și mai ales în situații de pandemie, indicatorii aceștia statistici sunt cu totul altfel. Adică nu e deloc surprinzător, pentru cine face analiza, că ei variază. Nu pot să am o rată de fatalitate, ca să nu spun mortalitate, la fel în Suceava, Iași, Japonia sau Coreea de Sud. Pentru că ele sunt diferite și în funcție de populație, de sistem, de rata de depistare, de felul în care îi raportezi.
– Chiar am avut o discuție cu un prieten care îi lăuda pe mexicani, că au rată mică de infecții și decese. Eu cred că în astfel de țări, așa cum e și la noi, doar incapacitatea autorităților de a măsura în profunzime amploarea epidemiei duce la raportarea a puține cazuri. Nimeni nu știe, de fapt, câți oameni sunt acolo bolnavi sau câți au murit din cauza epidemiei.
– Trebuie punctual analizate lucrurile. Fără să se intre foarte mult… Dar n-aș compara – „iată cât e la noi și cât e acolo”.
„Foarte important de știut: omul moare CU infecție sau DIN CAUZA infecției?”
– Rata fatalității în epidemie crește de la o zi la alta. Pe 29 ianuarie era estimată de OMS la 2%. Acum e 5,5%. Este normal? Unde se va opri această curbă ascendentă a mortalității?
– Putem interpreta rezultatele, dar toate sunt speculative. Poate fi interpretat faptul că noi suntem la o anumită distanță de la momentul în care a început tot tăvălugul acesta și sigur că se cumulează, în secțiile de terapie intensivă, persoane care sunt în stare gravă. Ei nu mor la momentul în care sunt diagnosticați ca pozitivi. Ei se cumulează, că de aceea suntem nivelul 4, iar atenția și presiunea sunt pe sistemul de sănătate și mai ales pe sistemele care asigură asistența de terapie intensivă. Pentru că acolo se cumulează. Ei mor în intervale diferite, pentru că este o variabilitate. Depinde și ce comorbidități au.
– Depinde și cum le e norocul, până la urmă…
– Din păcate, așa este, pentru că foarte multe lucruri încă nu le știm. Și mai vreau să vă spun ceva. Foarte important de știut: omul moare CU infecție sau DIN CAUZA infecției?
– Da, este foarte important. Mi-a mai spus un cadru medical despre acest detaliu.
– Știți ce se întâmplă? Decesul de Covid este prin insuficiență multiplă de organe. Prin ARDS. Adică fenomenele acestea majore prin distrucție la nivel pulmonar. Dar el, dacă este internat în terapie intensivă și este confirmat cu Covid și se decompensează – de exemplu, un diabetic – și nu este ținut sub control, în contextul virusului… Că și el contează, categoric, ca și la gripă… La gripă sunt morți din cauza virusului gripal direct, tot prin fenomene de insuficiență acută de organ direct, determinat de fenomenele majore pe care le dă virusul sau prin comorbiditate. Adică face o bronhopneumonie și el moare prin bronhopneumonie ca o comorbiditate a infecției gripale. Foarte delicat este lucrul acesta. Dar când lumea este acum panicată și terapia intensivă este subjugată de cazuri grave, ei acum încearcă pe cât posibil să susțină și pacientul, din punctul de vedere al infecției, și suportul vital. Vă dați seama, un pacient cu insuficiență renală cronică nu mai știi din ce cauză moare. Moare din cauza faptului că s-a deteriorat funcția lui renală sau din cauză că, pe lângă funcția lui renală, s-a deteriorat și funcția cardiacă și așa mai departe? Deci, insuficiența asta multiplă de organ, care este devastatoare în cazul infecțiilor emergente… Pentru că acest Covid-19 este un virus foarte, foarte agresiv la organismele acestea! Cauza morții este foarte sensibilă…
„Și în 2009 am avut pandemie. În România au murit atunci 122 de oameni direct din cauza gripei!”
– Am înțeles…
– De-asta v-am spus. Sigur că, epidemiologic vorbind, trebuie să iei și să diseci fiecare element în parte. Ați văzut ce articole superbe, ce amănunțite, detaliate… Dar când rata mortalității specifice pe o anumită boală o interpretezi într-un anumit fel, când e vorba de această boală emergentă și în plină pandemie, o interpretezi cu totul altfel!
– E bine că lămuriți niște lucruri. Poate că dumneavoastră vi se pare firesc, dar sunteți doar o mână de oameni care înțelegeți ce se petrece acum.
– Suntem în fața unui fenomen cu totul particular. Dacă tot facem extrapolarea asta la fenomenele pandemice, să știți că și în 2009 a fost pandemie de gripă! Chiar dacă unii au spus „nu, că trebuia să moară nu știu câți ca să fie pandemie”. Nu e adevărat! Iar în România au murit 122 de oameni în 2009!
„Acum doi ani au fost niște fenomene bizare. Două subtipuri de gripă B, care de obicei dă forme ușoare, dar care în 2018 au generat multe cazuri grave”
– Am avut un prieten care a murit de gripă în 2012. Avea 47 de ani. Suferea de astm.
– Nici nu știi: a murit de gripă sau a murit prin faptul că s-a decompensat sau a suferit o complicație postgripală. Dar în 2009 s-a murit direct de gripă! Exact ce vă spuneam. Adică…
– Ce fel de gripă?
– AH1N1. Aceea de tip nou. Nu spunem gripă porcină, că sună prost.
– Am constatat cu surprindere că toate simptomele trecute la Covid-19 le-am avut atât eu, cât și mai mulți prieteni, în iarna lui 2018-2019. O gripă teribilă, cu temperaturi de 40+ care nu au cedat săptămâni la rând, tuse, dificultăți de respirație…
– Să știți că acum doi ani au fost niște fenomene bizare. A fost gripa B, care de obicei dă forme foarte ușoare, dar au fost două subtipuri B: „AH1N1-B” și „Victoria și Yamagata”, care de obicei dă forme ușoare. Ei bine, aflați că nu atât AH1N1 a fost cauza multor forme grave, nu pot spune chiar deces, dar au fost foarte multe, ceea ce înainte nu era înregistrat pentru gripa de tip B.
– Înțeleg. Deci, o formă mai agresivă.
– Exact. Depinde care a fost, în cazul dumneavoastră. Între timp, populația s-a mai imunizat. A mai fost și imunizarea asta ocultă. Dacă a fost vaccinată, a făcut o formă ușoară, dacă nu, a dobândit o imunitate de bună calitate, și lucrurile s-au estompat. Dar atunci, în 2009, au fost 122 de decese prin gripă. Că a fost AH1N1, că a fost Yamagata, că a fost Victoria, asta chiar…
„Categoric, nu te poți îmbolnăvi de gripă dacă te vaccinezi antigripal. Vaccinurile folosite la noi sunt inactivate. Dacă te-ai vaccinat și ai făcut gripă, atunci e altă tulpină”
– Haideți să mai lămurim ceva. Există posibilitatea să te îmbolnăvești de gripă de la vaccinul antigripal?
– Nu! Categoric, nu! Este doar o coincidență. Vaccinurile care au fost folosite la noi până anul acesta au fost inactivate. La copii a fost folosit vaccinul viu atenuat. Ce înseamnă asta: e puțin probabil ca vaccinurile inactivate să producă reconversia. Adică tulpina vaccinală să fie patogenă. La cele viu atenuate, ca să le facă mai imunogene, atenuarea implică și păstrarea foarte multor caracteristici ale virusului propriu-zis. Deci, dacă e cineva care s-a îmbolnăvit de gripă după ce a făcut vaccinul, atunci fie a fost cu altă tulpină… Adică, mai pe înțelesul tuturor: m-am vaccinat astăzi, dar e posibil să fi fost deja în perioada de incubație a unei gripe și am făcut-o. Vaccinul și-a făcut treaba pentru serotipul lui, dar gripa am făcut-o cu o altă tulpină, cu alt virus gripal. Și atunci a fost o coincidență. Sau nu întotdeauna răspundem la nivel de anticorpi. Dar asta nu se poate întâmpla imediat. Adică nu se poate să fac vaccinul și la o zi să fac gripă. Asta este exclus, dacă e vorba de vaccin inactivat. Adică, dacă se întâmplă asta, m-am îmbolnăvit de altceva. Fie cu o altă tulpină, fie, iată, cu un coronavirus banal. Sunt vreo 200 de tulpini virale care circulă într-un sezon de iarnă. Când fac un vaccin cum sunt cele inactivate, trebuie să treacă 10-14 zile până ating nivelul de protecție. Adică lucrurile nu sunt așa, foarte simple. Sunt nuanțate.
– E clar. Cu cât știi mai mult, cu atât îți dai seama că știi mai puțin.
– Exact. Acesta este sentimentul pe care-l am și eu. Mă îngrozesc când îmi dau seama, mai ales în contextul acesta, că știm încă foarte puține.
„De asta vaccinarea este ideală: pentru că nu mă lasă să trec prin boală. Trecerea prin boală este o mare loterie”
– Unde vom ajunge cu această rată a infecției? La nivel mondial, mă refer. Când se va opri?
– O să se oprească! Deci, dacă n-avem vaccin, se oprește în momentul în care se epuizează organismele care sunt capabile să dezvolte boala. Oricât ne-am proteja, până nu se epuizează măcar 70% din populație, virusul încă provoacă multe cazuri de îmbolnăvire. Va circula și ulterior, categoric, dar va întâlni… Ce? Va întâlni organisme care au trecut deja prin boală, s-au imunizat și, dacă nu se modifică, nu va mai cauza îmbolnăviri. El nu dispare. El nu se va opri. De asta vaccinarea este ideală. Pentru că nu mă lasă să trec prin boală și atunci să fie cum vrea bunul Dumnezeu. Să fac o formă ușoară sau gravă. Sau… Adică trecerea prin boală este o mare loterie. Ați văzut și la această epidemie. Nu este valabilă afirmația „numai bătrânii mor”. Nu este așa!
– Au murit și destui tineri… Haideți să mai lămurim ceva. Dacă mă duc să alerg singur în parc, mă pot infecta cu acest coronavirus?
– Nu e nicio problemă!
– Deci, nu se ia prin aer. Bate vântul și…
– Nu, nu! Să nu frecventați zonele aglomerate. Ca să te infectezi, trebuie să intri în contact cu acele picături eliminate de o persoană care este sursă.
– Vă mulțumesc pentru amabilitate, doamnă, și multă sănătate!
– Mulțumesc. Într-adevăr, acum e o urare de mare actualitate. Sănătate și dumneavoastră!
