Acasă Main INTERVIU. Cristian Pîrvulescu: "Ne-au făcut de râs ca să apere o mână...

INTERVIU. Cristian Pîrvulescu: „Ne-au făcut de râs ca să apere o mână de hoți. DNA nu mai e ceea ce a fost”

Într-un amplu interviu pentru Ziaristii.com, politologul Cristian Pîrvulescu abordează teme de mare impact în România actuală. El spune că tentativa guvernării Dragnea de a destructura și captura justiția ne-a făcut de râs în Europa și a anihilat DNA. 

Cristian Pîrvulescu (55 de ani de ani) este decan al Facultății de Științe Politice, din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). În acest interviu, el vorbește despre:

  • domeniile în care ar trebui investite cele 33 de miliarde de euro primite de la Uniunea Europeană;
  • perspectivele României de a intra în spațiul Schengen;
  • posibilitatea ridicării vizelor pentru SUA;
  • strategiile anti-poluare;
  • lupta împotriva corupției;
  • tentativele politicienilor de a modifica legile justiției în plină pandemie.

De asemenea, Pîrvulescu crede că problema autonomiei Ținutului Secuiesc se află în strânsă legătură cu politicile dezastruoase promovate de Guvernul condus de Viktor Orban, care „a radicalizat electoratul maghiar”. „Vă aduceți aminte de muncitorii sri-lankezi de la Ditrău? Situația s-a deteriorat foarte mult, pentru că oamenii aceia n-au făcut decât să spună ceea ce spun și televiziunile lui Viktor Orban: că vin străinii care să le fure identitatea și să le distrugă țara. În condițiile astea, UDMR este obligat de mecanica politică să facă asemenea propuneri de fiecare dată”, spune politologul.

În privința viitoarelor alegeri legislative, acesta crede că marii câștigători ai unei prezențe masive la vot vor fi cei de la USR. În același timp, e convins că „USR nu va putea atinge niciodată cotele PNL în anul ce vine”.

„Criza prin care am trecut s-a produs în mare parte din cauza poluării. Iar situația din România este una dintre cele mai grave din Europa”

Reporter: Cum ar trebui cheltuite cele 33 de miliarde de euro pe care le vom primi de la Uniunea Europeană?

Cristian Pîrvulescu: În primul rând, banii ar trebui folosiți pentru a sprijini societatea și implicit economia, ca să se recupereze după criza generată de Covid-19. Ar trebui identificate domeniile care urmează să fie sprijinite cu prioritate. Din punctul meu de vedere, educația și sănătatea sunt domenii în care ar trebui investit imens. S-a văzut clar unde sunt slăbiciunile. În al doilea rând, vor fi activități economice care vor fi mai afectate decât altele. Și acolo ar trebui să se ofere sprijin, unde redresarea este posibilă.

– În ce sector ar mai fi nevoie de o infuzie de capital?

N-aș neglija deloc aspectele legate de poluare și de protecție ecologică. Sigur că ele pot să pară extravagante în momente de genul acesta, dar criza prin care am trecut s-a produs în mare parte din cauza poluării. Iar situația din România este de departe una dintre cele mai grave din Europa. Am văzut că mortalitatea din Lombardia a fost direct corelată cu poluarea. În România, din fericire, n-am avut o situație atât de dezastruoasă, dar asta nu înseamnă că nu poate să apară. Atâta vreme cât riscurile ecologice rămân, epidemiile rămân și ele. E un lucru evident că schimbările climaterice au dus la apariția acestui virus. Și alte epidemii care au schimbat istoria au fost legate de aceste modificări ale climei. Spre exemplu, căderea Imperiului Roman. Acum suntem mai bine pregătiți decât în urmă cu 1.500 sau 2.000 de ani și ar trebui să învățăm să folosim cu inteligență resursele pe care le avem. 

„România a intrat deja în infringement. Starea noastră de sănătate este grav afectată. Cei bogați fug din București, se protejează. Dar eu, dvs., ceilalți rămânem în oraș și suportăm poluarea”

– Într-adevăr, partea cu poluarea reprezintă o mare problemă pentru țara noastră. Vă aduceți aminte, cu siguranță, de acele deșeuri toxice aduse în portul Constanța din Anglia printr-o firmă românească. Noroc că procurorii au fost pe fază și au blocat răspândirea lor.

Și în zilele astea, deși n-a fost activitate, poluarea a existat în București. În jurul Capitalei sunt foarte multe centre în care se distrug deșeuri. Chiar și aseară, plimbându-mă prin oraș după o ploaie zdravănă, când aerul ar fi trebuit să fie filtrat și pur, era un miros destul de persistent. Probabil de la vreo groapă de gunoi sau dintr-un loc unde ardeau deșeurile. Apropo de ceea ce spuneți dvs., România a intrat deja în infringement din cauză că nu a făcut nimic din punctul acesta de vedere. Bucureștiul este un exemplu negativ și ar fi nevoie de o folosire adecvată a resurselor financiare. Starea noastră de sănătate este grav afectată. Cei bogați fug din București, se protejează. Dar eu, dvs., ceilalți rămânem în oraș și suportăm poluarea. Sincer, m-am bucurat că n-au circulat mașinile în perioada stării de urgență. Acum circulă și poluează la greu.

– De ce nu s-au realizat investiții în acest domeniu?

Pentru că nu aduc un profit imediat. Era nevoie de un rol activ al administrației centrale, cât și locale. Într-o țară în care un guvern venit la putere se gândește la viitoarele alegeri nu-și poate permite proiecte pe termen mediu și lung. Oamenii care finanțează partide nu au afaceri ecologice. Nicăieri în lume autoritățile locale n-au acceptat strategii clare ecologice, s-au dus multe bătălii. Vedem ce se întâmplă în SUA cu Donald Trump. Cred că românii au înțeles care sunt riscurile, în urma pandemiei, și sunt suficient de mulți care sunt dispuși să accepte că trebuie investit în acest domeniu.

– După atâția ani în care am avut acces la fonduri europene, am fi putut realiza proiecte de succes. De ce n-am făcut-o?

Trebuia să facă gropi ecologice, dar au încercat să cârpească. Uitați-vă la stabilitatea posturilor de ministru din acest domeniu. Fiind atâta instabilitate, nu se pot pune practic în aplicare asemenea politici.

„Înainte puteau să fure praful de pe tobă. Acum, lucrurile s-au schimbat”

– Suntem în top, dacă nu mă înșel, și în privința modificărilor aduse Codului fiscal. Raportat la un an, câte una în fiecare zi.

Foarte des. Acesta este un simptom care ne arată că statul de drept nu prea funcționează, pentru că statul de drept se definește prin previzibilitate. Altfel spus, un om de afaceri, în momentul în care își face un plan de investiții, trebuie să știe că peste un timp rezonabil, de câțiva ani, poate să-și gândească pașii următori. Or, dacă se schimbă regulile, el nu mai poate lucra. E o situație foarte, foarte gravă.

– Credeți că această sumă de 33 de miliarde de euro va fi pusă integral la dispoziție în slujba țării, a poporului român, sau o parte din ea se va duce în buzunarele politicienilor?

Depinde de noi, de societate. Cred că societatea românească este mult mai matură din acest punct de vedere decât acum câțiva ani, 10… să nu mai vorbim de 20 de ani, de anul 2000, când începea creșterea economică și odată cu ea începeau marile probleme. Înainte puteau să fure praful de pe tobă. Acum, lucrurile s-au schimbat. Avem, pe de o parte, instituții, iar sprijinirea DNA mi s-a părut foarte importantă. Dacă ajung moldovenii de peste Prut să spună că nu trebuie să le dăm lecții în ceea ce privește corupția, este pentru că unii au încercat cu minuțiozitate să distrugă lupta anticorupție. Ceea ce nu înseamnă că lupta anticorupție n-a produs și abuzuri. Dar trebuiesc corectate abuzurile, nu să se distrugă instrumentul prin care se luptă împotriva corupției. În felul acesta, o să avem garanția că acești bani, care nu sunt chiar atât de mulți, pot să creeze oportunități pentru toată lumea.

„Ne-au făcut de râs ca să apere o mână de hoți. DNA nu mai e ceea ce a fost și nici nu știu dacă va mai fi vreodată ceea ce a fost”

– Cum se face că la noi se întâlnesc multe situații în care DNA reține și propune spre arestare infractori, dar instanțele îi eliberează? Mai mult, în ciuda numeroaselor condamnări din trecut, corupții de azi nu se mai tem de ceea ce li s-ar putea întâmpla mâine.

Au fost acele decizii ale Curții Constituționale care au schimbat regulile jocului și care au făcut posibil ca anumite lucruri ce erau legale, înregistrări etc., să fie invalidate. Suntem într-o situație absolut aberantă. Întrebarea e: Curtea Constituțională a făcut asta fără să fie conștientă că va arunca în aer lupta anticorupție? Pentru că, dacă Moldova arată cu degetul spre România, vă dați seama care este poziția Occidentului?! Ne-au făcut de râs, s-o spunem mai exact, ca să apere o mână de hoți. DNA nu mai e ceea ce a fost și nici nu știu dacă va mai fi vreodată ceea ce a fost. Dar nici nu mai e ceea ce a fost în 2018, 2019, când de fapt nu mai exista decât cu numele.

– E revoltător că în Curtea Constituțională se află persoane precum Valer Dorneanu, fost politruc PSD. Ce credibilitate mai are un astfel de judecător în fața opiniei publice?

E problema de om. Și în alte părți, cum e Germania, sunt oameni politici la Curtea Constituțională. Problema e moralitatea politicienilor. În Germania, președintele Curții e un politician conservator bavarez. Se întâmplă. Dar acolo omul e deasupra oricărei bănuieli. În Franța, sunt foștii președinți în Consiliul Constituțional. Dar sunt foști președinți care, prin experiența lor, pot să sprijine deciziile. Ceea ce contează este corectitudinea morală, calitatea omului.

„Ar fi un dezastru să intrăm în zona euro fără să avem o economie care să reziste foarte bine”

– Când vom intra în spațiul Schengen?

E foarte greu. Din cauza pandemiei, spațiul Schengen nici n-a mai existat. Probabil că se va relua discuția și în funcție de progresele pe care le vom face în justiție. Nu cred că e posibil să intrăm în spațiul Schengen în 2020. Criteriile nu sunt doar tehnice, ci și politice. Dacă noi nu avem instituții sigure, certe la intrarea dinspre Moldova spre România și intrăm în spațiul Schengen, riscurile ca țigările traficate – sau mai știu eu ce venit din zona respectivă – să se ducă peste tot în Europa sunt foarte mari.

– Ce avantaje vom avea în Schengen?

Primele lucruri vor fi legate de costuri. Aceste costuri, care sunt foarte importante, în condițiile în care trăim într-o economie dependentă de importuri, vor scădea semnificativ. Circulația mărfurilor și a serviciilor va fi mult mai rapidă. Vom avea beneficii economice și individuale. Spre deosebire de cei din spațiul Schengen, noi trebuie să stăm la coadă pentru a îndeplini procedurile. Asta ne-a afectat viața. Ați văzut cât de complicat a fost pentru români să treacă de granița maghiaro-română în timp de pandemie. Acum, când s-au întors, pe 15 mai.

– Când credeți că vom renunța la leul românesc în favoarea monedei unice europene? E un proces de durată pentru România sau se poate întâmpla într-o perioadă mai scurtă?

Ce spune domnul Isărescu: anul 2024 pare să fie începutul acestei treceri. E ceva foarte optimist. Economia românească nu este pregătită, din punctul meu de vedere, pentru acest lucru. E nevoie de schimbări structurale pentru a putea face față intrării în zona euro. Ar fi un dezastru să intrăm în zona euro fără să avem o economie care să reziste foarte bine. Sigur, am văzut deja țări care au intrat în zona euro din fostele state comuniste: țările baltice, Slovacia. Sunt țări relativ mici și cu o economie care s-a putut adapta relativ repede. România nu e în această situație. Decât să ajungem în situația Greciei, mai bine așteptăm.

„Știam cu toții că mărirea pensiilor era nesustenabilă, dar, discutând politic, într-un an electoral, nimeni nu-și va permite luxul să n-o facă. Deși acest lux este pe seama contribuabililor”

– De ce nu putem călători nici acum în SUA fără viză? Ni se trage și de la actele de corupție ale politicienilor noștri, cu densitate mai mare în zona PSD? Un exemplu ar fi cazul Dragnea.

Nu cred că e legat doar de corupție. Corupția este un argument, dar nu singurul. O altă problemă este legată de faptul că situația economică a României este percepută ca nefiind încă suficient de robustă, și riscul unei migrații a forței de muncă spre Statele Unite este apreciat ca fiind foarte mare. Totuși, experiența cu desființarea vizei pentru Canada, unde de trei ani de zile avem libertatea de mișcare, le-a arătat americanilor că nu sunt riscuri atât de mari. S-a văzut clar că numărul de români plecați acolo n-a fost foarte mare. Va depinde și de alegerile din Statele Unite. Pentru Donald Trump, ar fi foarte greu să-și justifice motivul, de ce ar accepta așa ceva. I s-ar reproșa din partea propriului său electorat că este prea tolerant și că periclitează locurile de muncă ale americanilor.

– Cât de plauzibilă mai e mărirea cu 40% a pensiilor, în contextul crizei cu care ne confruntăm din cauza izbucnirii pandemiei de Covid-19?

Personal, nu cred că mai e posibil. Am văzut că Guvernul ia în calcul o mărire cu 10%. Chiar și așa, deficitul bugetar va fi imens. Știam cu toții că mărirea pensiilor era nesustenabilă, dar, discutând politic, într-un an electoral, nimeni nu-și va permite luxul să n-o facă. Deși acest lux este pe seama contribuabililor. Toți suntem de acord că persoanele vârstnice trebuie să ducă o viață decentă, dar costurile trebuie să fie rezonabile. Dacă economia va începe să crească rapid, atunci va exista și o bază bugetară pentru anul viitor. Anul acesta nu contează. Uniunea Europeană este tolerantă față de deficite. Sunt convins însă că, după ce lucrurile vor reveni la normal, va reapărea și politica de rigoare bugetară.

– Cât de mult ne-a afectat această pandemie? Ce va urma pentru România? Se poate face o comparație cu criza economică din urmă cu 10-12 ani sau nu?

Politic, la acea criză s-a reacționat foarte târziu, fiindcă ea a început în 2008. România a fost în cădere. Acum, totuși, încă din primul moment au existat o serie de politici adaptate care au făcut ca România să nu cunoască o cădere atât de dură față de alte state. Primul trimestru a fost unul bun pentru România: cel mai bun din Uniunea Europeană. Probabil că lunile aprilie și mai vor fi cu niște pierderi, se estimează la 14%. Dar e foarte important dacă pe jumătatea lunii mai și pe iunie vom putea recupera cât de cât din pierderi.

„Faptul că nu s-au construit spitalele regionale a fost o chestiune gravă. Am avut noroc. Dacă s-ar fi întâmplat să avem mai multe cazuri de Covid-19, ce ne-am fi făcut?”

– Era de așteptat ca până și din această pandemie, soldată până acum cu peste 1.200 de morți în România, să se facă o campanie electorală pentru alegerile legislative din acest an sau din 2021?

Era inevitabil. Pandemia nu modifică situația politică. Partidele n-aveau cum să nu fie tentate să-și facă o campanie electorală.

– Cum comentați faptul că PSD, partid care a condus țara în ultimii 7 ani, n-a realizat nimic semnificativ în această perioadă – nici autostrăzi, nici cale ferată, nici spitale, nici dotarea școlilor cu tehnologia secolului 21? A avut la îndemână fonduri europene. Cu toate astea, nimic!

Guvernul Ponta a făcut totuși câteva investiții, dar treburile s-au complicat după anul 2017. Și atunci era problema deficitului bugetar. A fost o politică deliberată de creștere a consumului. Această creștere urma să revitalizeze economia, lucru care nu s-a întâmplat nici pe vremea lui Ponta, nici pe cea a lui Dragnea. Era o limită a deficitului bugetar de 3%. Ponta și-a făcut o datorie din a respecta limita de cheltuieli bugetare. Pentru că erau alegeri, el a fost tentat să crească salarii, pensii… N-a fost numai tentat, ci a făcut asta. Iar acele creșteri n-au mai permis și cheltuieli foarte mari în infrastructură. Creșterea economică a fost serioasă, dar ea s-a bazat pe consum, iar consumul pe importuri. N-a adus acel plus necesar pentru dezvoltarea infrastructurii. Statul trebuie să aibă un rol activ din acest punct de vedere.

Când a venit pandemia Covid-19, ne-a prins fără mult-promisele spitale regionale.

Faptul că nu s-au construit spitalele regionale a fost o chestiune gravă. Am avut noroc. Dacă s-ar fi întâmplat să avem mai multe cazuri de Covid-19, ce ne-am fi făcut? Acum se grăbesc să le facă. Acolo a fost clar, deliberat… Banii au existat. Fostul comisar Corina Crețu aproape ruga Guvernul să ia bani ca să construiască spitalele regionale. S-a refuzat, pentru că s-a mers pe o altă variantă, care ținea de aducerea de fonduri din Orientul Apropiat, din zona de interese a celor care s-au aflat la putere în perioada respectivă.

„PSD are o strategie riscantă pe termen mediu și lung: aceea de a construi niște clientele care sunt dependente și n-au niciun interes pentru dezvoltare”

– Ce șanse mai poate avea un partid ca PSD să câștige alegerile locale, parlamentare, în contextul în care a încercat – și parțial au reușit – să masacreze justiția? În Rusia lui Putin, de pildă, infractorii nu mai pot fi arestați preventiv, nu oricum.

PSD are șanse să rămână în continuare un partid important. În 2016, PSD-ul lui Dragnea a câștigat 55% din primării. La o prezență redusă la vot, primarii sunt cei care mobilizează electoratul în zonele rurale și în orașele mici. Asta înseamnă jumătate din România. Chiar dacă ar pierde aproape jumătate din primarii pe care-i are, tot ar rămâne cu 35%, ceea ce ar fi un scor semnificativ, cel puțin o treime din primarii României. Pentru PSD, însă, o pierdere de 20% – de la 55% la 35% – ar fi un dezastru. Iar sistemul electoral îi ajută și s-ar putea să-i ajute și calendarul electoral. Electoratul de care vorbim este unul pentru care lupta anticorupție este mai puțin importantă. Oamenii aceia depind de primari, sunt clientela primarilor și se gândesc că, dacă ei se schimbă, nu vor avea șansa să-și asigure ziua de mâine. PSD are o strategie riscantă pe termen mediu și lung: aceea de a construi niște clientele care sunt dependente, care n-au niciun interes pentru dezvoltare. Devine o problemă pentru întreaga țară.

– Încarcerarea lui Dragnea a coborât cu mult PSD în opțiunea de vot a electoratului?

PSD câștigă sau pierde exact același număr de voturi. Are capacitatea de aproximativ 20% din totalul electoratului. Cu acest procent de 20%, PSD poate deveni mai important dacă prezența la vot e mică și mai puțin important dacă prezența la vot e una mare. Toată miza e prezența la vot. Numai că nici PNL nu e foarte interesat de o prezență foarte mare la vot. Asta pentru că principalii câștigători ai unei prezențe foarte mari la vot sunt USR-iștii. Ați văzut asta la alegerile din 25 mai 2019. Sunt cei din zona în care oamenii nu au formate niște opinii politice. E un risc. Pe de altă parte, USR-ul nu va putea să atingă niciodată cotele PNL-ului în anul care vine. Depinde de ce calcule vor face și cum vor dori să mobilizeze electoratul. În mod tradițional, cu excepția perioadelor legate de Iohannis, cele din 2014 și 2019, PNL-ul a fost tentat mai degrabă să reducă prezența la vot decât s-o crească, la fel ca și PSD-ul.

„Dacă nu ne dă nicio motivație rezonabilă, atunci nu pot să cred decât că Gorghiu a vrut să sprijine infractorii. Mă aștept ca PNL să tragă concluziile și doamna Gorghiu să nu mai candideze la alegerile viitoare”

– V-ați fi așteptat ca tocmai un membru însemnat al PNL, senatorul Alina Gorghiu, să inițieze o lege pentru mutarea infractorilor cu pedepse până-n 7 ani din închisoare la domiciliu – „arest la domiciliu” – și aceasta să fie adoptată de Senat în plină pandemie? Asta după ce, în 2017-2019, lumea a ieșit în stradă tocmai pentru a protesta împotriva modificării legilor justiției în favoarea infractorilor.

– (Râde). A fost incredibilă acea încercare. Mai ales că doamna Gorghiu a fost președintele PNL într-un moment în care președintele Iohannis a militat activ pentru lupta împotriva corupției și pentru curățarea propriului partid. Știți că îi reproșează că au pierdut alegerile din 2016 din cauza asta? Ei bine, a fost inexplicabil ca tocmai această doamnă să propună așa ceva. Sunt foarte curios care a fost motivația. Dacă nu ne dă nicio motivație rezonabilă, atunci nu pot să cred decât că Gorghiu a vrut să sprijine infractorii.

– S-a spus la un moment dat că a fost un blat cu PSD.

Nu cred asta, deși uneori cele două mari partide colaborează pentru interese comune. Aici s-a venit din cu totul altă zonă, iar PSD-ul s-a adaptat din mers, ba chiar s-a bucurat, pentru că este acuzat de obicei că vine cu propuneri de acest gen.

– Un proiect de lege depus mai demult, dar detonat în plină pandemie.

USR-ul era acolo! (Râde). Trebuia să ia în calcul și chestiunea asta. Mai e și varianta moldovenească: pentru că se așteptau la scandalul Plahotniuc-Dodon cu sacoșa de bani, moldovenii au suspendat pur și simplu lucrările Parlamentului din cauza pandemiei.

– Dan Barna a declarat ulterior că votarea acelui proiect de lege, inclusiv de către USR-iști, a fost o eroare.

În domeniul acesta, sunt lăsați să acționeze oamenii care sunt specialiști. Gorghiu e considerată a fi specialistă în Justiție. Și se bazează pe ea. Aici a fost o înșelare întreagă. Au fost o mulțime de parlamentari juriști acolo. Nu sunt convins că n-au văzut și ceilalți. Mă așteptat ca, în situația dată, PNL să tragă concluziile și doamna Gorghiu să nu mai candideze la alegerile viitoare. Gorghiu nu era oricine, cineva necunoscut care a avut o inițiativă oarecare.

„Dragnea și Viktor Orban, marile spirite, se înțelegeau bine, iar ideea de a oferi 15 martie ca o sărbătoare a maghiarilor exista de multă vreme”

– Apoi a venit și acea lege trecută tacit de Camera Deputaților, de astă-dată, privind autonomia Ținutului Secuiesc.

Asta cu autonomia Ținutului Secuiesc este o permanentă cerere a PNL-ului, reactivată în an electoral, pentru că UDMR trebuie să se prezinte în fața propriilor alegători cu dovada că le sprijină interesele. Sunt mulți români care spun că problemele de identitate și autonomie sunt cele ale politicienilor. În realitate, situația este mult mai complicată. Altfel spus, electoratul maghiar așteaptă asta de la UDMR. Am asistat în ultimii 10 ani, de la revenirea la putere a lui Viktor Orban la Budapesta, la o radicalizare a electoratului maghiar și pentru că politicienii de la București n-au tratat foarte serios acest fenomen. Nici Traian Băsescu până-n 2014, nici Klaus Iohannis n-a avut majoritate. Nici azi. Are Guvern din 2019, dar nu are majoritate, deci nu poate influența în mod direct politicienii.

– Ce-ar mai fi de zis despre acest proiect de lege?

Vă aduceți aminte de muncitorii sri-lankezi de la Ditrău? Situația s-a deteriorat foarte mult, pentru că oamenii aceia, localnicii, n-au făcut decât să spună ceea ce spun și televiziunile lui Viktor Orban: că vin străinii care să le fure identitatea și să le distrugă țara. În condițiile astea, UDMR este obligat de mecanica politică să facă asemenea propuneri de fiecare dată. Nu m-au mirat. Nici data de 15 martie nu m-a mirat. Există un acord. Dragnea și Viktor Orban, marile spirite, se înțelegeau bine, iar ideea de a oferi 15 martie ca o sărbătoare a maghiarilor exista de multă vreme. Vrem sau nu vrem, asta e sărbătoarea lor. Ei o sărbătoresc și dacă e oficială, și dacă nu e, fiindcă în simbolistica lor 15 martie 1848 este data renașterii maghiare.

„Dacă cineva a fost învățat să nu fure, nu va fura. Știți ce am constatat în anii 2000? Că acești copii, deveniți între timp maturi, au fost socializați întru corupție, fiindcă singurul mijloc prin care se putea rezolva în acei ani, în acea Românie, era prin corupție”

– Trebuie schimbate în bine niște legi în Justiție, ca să nu mai existe situații în care DNA le pune cătușe infractorilor, iar judecătorii îi eliberează?

Este important ca judecătorii să poată elibera, pentru că DNA poate greși. Nimeni nu este infailibil. E o garanție de protecție a libertăților. Obligă și DNA-ul să fie foarte atent când face o cerere. Să aibă niște argumente solide. Orice instituție, dacă are mai multă putere, va fi tentată să abuzeze de ea.

– Dar și unii judecătorii au călcat strâmb. Adică, DNA putea să aibă dreptate, dar o judecătoare tânără, Terceanu, cum a fost cea desemnată să judece cazul fraților Becali, să reușească să-i elibereze la acea vreme contra unei sume de bani. A fost însă prinsă asupra faptului și trimisă în spatele gratiilor. E de neconceput, nu?

S-a încercat să se asigure judecătorilor și procurorilor un nivel de viață rezonabil, inclusiv după retragerea la pensie. Altfel spus, situații de genul acesta nu sunt acceptabile. Dacă acum 20 de ani salariile erau mici și puteai să înțelegi rațional, nu să fii de acord moral de ce erau corupți, în momentul de față e inadmisibil. Vorbim de salarii bune, de o poziție socială respectabilă. Pedepsirea celor care comit asemenea infracțiuni trebuie să fie aspră.

– E vorba de o judecătoare tânără, în jur de 30 de ani. Nu-i îngrijorător că și tinerii cad în capcana șpăgilor?

Nu-i o problemă legată de vârstă, ci de educație. Nu fac un reproș facultăților prin care a trecut, nici nu știu care sunt acelea. Dacă cineva a fost învățat să nu fure, nu va fura. Știți ce am constatat în anii 2000? Că acești copii, deveniți între timp maturi, au fost socializați întru corupție, fiindcă singur mijloc prin care se putea rezolva în acei ani, în acea Românie, era prin corupție. Din nefericire, se întâmplă și astăzi. Corupția era o scurtătură folosită de oamenii care se credeau inteligenți sau de șmecheri. Iar cei care n-o foloseau erau fraieri. Mi-e teamă că și această domnișoară vine din această cultură.

Despre refuzul Senatului de a-i ridica imunitatea parlamentară lui Tăriceanu: „Comisia Europeană reproșează acest lucru României”

– Se vor tăia pensiile speciale? Nu e o discriminare revoltătoare ca niște oameni să ia foarte mulți bani de la bugetul de stat, pentru care n-au contribuit de-a lungul carierei?

Nu. Povestea asta, pe care a introdus-o Băsescu și care vine din perioada lui Ceaușescu, este secundară. Nu cred că pensiile speciale sunt problema, ci cuantumul lor. E mult prea mare. Trebuie să aibă pensie decentă, nu pensii incredibile de 10.000 de euro. Și profesorii au dreptate. Mă număr printre ei. Ar vrea pensie suplimentară, dar sunt foarte mulți. Nu poți să le oferi fără un impact mare asupra bugetului. Suntem conștienți că polițiștii, militarii, magistrații, judecătorii au un rol important în funcționarea statului. Dacă luptăm împotriva corupției, vom profita cu toții. Dacă nu, vom suporta toți.

– E normal ca parlamentarii să aibă imunitate? Dacă sunt credincioși, vor binele țării, de ce le mai trebuie acest statut?

Imunitatea nu este un privilegiu al parlamentarilor. Este un instrument care apără Opoziția de abuzurile Guvernului. Sunt total împotriva ridicării imunității, pentru că, din antichitate, din Republica Romană, această imunitate a asigurat posibilitatea poporului de a se exprima prin reprezentanții săi. Este o protecție. Dacă Guvernul poate profita de puterea pe care o are și poate aresta oricând și fără niciun fel de bază numai pentru că așa vrea liderul, situația e foarte gravă. Asta pentru că ei nu se reprezintă pe sine.

– Trebuia să i se ridice imunitatea lui Tăriceanu? Ne afectează această problemă în plan european?

Am văzut foarte bine că cei de la Comisia Europeană reproșează acest lucru României. Există și riscuri. Procesul poate continua, fără ca el să fie reținut și obligat să dea declarații. În principiu, nu se abuzează de imunitate. Este o problemă legată de context. Este o moștenire a perioadei Dragnea, care, riscând să fie într-o asemenea situație, i-a susținut – cum era logic – pe cei care se aflau într-o împrejurare asemănătoare cu el, pentru a forma o majoritate parlamentară.

– Nu-s prea mulți banii primiți de partide gen PSD de la stat în fiecare an? Sunt cifre de zeci și zeci de milioane de euro. Până în urmă cu câțiva ani, se luau câteva milioane de euro.

Sunt un adept al finanțării publice a partidelor politice și a campaniilor electorale, dar la un nivel decent. Cred că fiecare e de acord ca un cuantum din impozitele noastre să finanțeze partidele politice, ca să nu fie corupte. Dar acel cuantum trebuie să fie rezonabil. Apreciez că trebuie să fie undeva la 0,5%.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

Barometrul IMAS pe luna mai: PNL 32,6%, PSD 23,0%, USR-PLUS 16,7%, Pro România 11,2%. O guvernare PNL-PMP-USR/PLUS ar strânge 53%

loading...
Cookie Settings