INTERVIU. „Acest virus nu rezistă mult pe suprafețe, moare în câteva ore. Dar se ia foarte ușor din aer” / „N-o putem ține cu statul în casă, ne moare economia. Soluția este: «Cine scapă, scapă; cine nu, nu!»”

Profesorul Nicolae M. Manolescu (83 de ani), membru corespondent al Academiei Române, vorbește, pentru site-ul Ziaristii.com, despre temutul SARS-CoV-2: „Nu-ți trebuie nici strănut, nici tuse, ci doar să stai într-un aer în care respiră un contagios. Se ia prin microparticulele aerosolice”.

Este un strălucit medic veterinar. A lucrat în acest domeniu timp de 60 de ani. Din 1992, a devenit membru corespondent al Academiei Române. Spune că știe cu exactitate cum s-a transmis Covid-19 de la animal la om, dar și invers.

În urmă cu 30 de ani, profesorul Nicolae M. Manolescu (a nu se confunda cu criticul literar Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România) a stabilit un diagnostic de coronavirus pentru pisica lui Helmut Kohl, pe atunci cancelar al Republicii Federale Germania.

Academicianul Manolescu declară cu tărie că virusul actual, în ciuda contagiunii extrem de mari, nu rezistă foarte mult pe suprafețe sau în aer. Doar câteva ore.

Manolescu merge pe varianta imunizării pe cale naturală sau printr-un vaccin eficient. „Să știți că există vaccin corona la animale. Rezultatele nu sunt strălucitoare. Ca să ai protecție, trebuie să faci vaccinul de două ori pe an”, a precizat reputatul dascăl pentru Ziaristii.com.

„Dacă vrei să te joci cu liliecii și pangolinii, nu-ți pui nici mănuși, nici combinezoane, nici măști. În acel moment, inclusiv aerul pe care-l respiră ei înainte de a fi tranșați devine toxic. Sunt trimiși spre tine aerosoli încărcați cu virus”

Reporter: Se spune că virusul Covid-19 a trecut de la animal la om. Am dori să purtăm o discuție pe această temă. Cum a fost posibil?

Nicolae M. Manolescu: Musai să vorbim. Asta întrucât coronavirusul nu se găsește în stare naturală decât la animale. La foarte multe specii. Iar cele care sunt de consum sau de manipulare creează aceste probleme uriașe.

– De ce au murit atâția oameni? Cum s-a extins infecția de la liliecii-în-potcoavă sau de la pangolini, așa cum se vehiculează?

– În piețele din China există acești lilieci. Și imprudențele sunt mari. Este suficientă numai manipularea lor, nu altceva. Iei virusul mortal dintr-o simplă manipulare a liliecilor și pangolinilor toxici.

– Dacă se taie un liliac sau un pangolin și țâșnește sângele pe tarabe, se poate transmite astfel virusul?

– Sigur că da. Posibilitățile de transmitere sunt variabile. Să vă gândiți la un singur lucru. Omul care este bolnav, dacă am lua un singur om, și, dacă îl îngrijim fără să ne protejăm, e și normal să ne infectăm și noi. Așa e și cu liliecii sau cu pangolinii. Dacă vrei să te joci cu ei, nu-ți pui nici mănuși, nici combinezoane, nici măști. În acel moment, inclusiv aerul pe care-l respiră ei înainte de a fi tranșați devine toxic. Sunt trimiși spre tine aerosoli încărcați cu virus. Și tu poți să-l iei foarte ușor. Dacă sacrifici animalul, te mânjești cu sânge, cu alte structuri, apoi duci mâna la nas, la gură și așa mai departe.

„Virusul nu trăiește decât pe celule vii. Nu e ca bacteria. Bacteria poate să trăiască în pământ sub formă de spori până la 30 de ani”

– E de înțeles că acei lilieci, pangolini erau foarte toxici, nu?

– Știți ce se întâmplă? Unii lilieci se îmbolnăvesc și mor. Alții sunt exact ca oamenii: niște purtători de virus. Ei sunt bine-mersi, iar tu te îmbolnăvești. La fel a stat treaba și cu SARS-ul care a fost în China și în alte țări din lume în 2004. E zoonoză. S-a luat de la animal. Un virus, ca să poată trăi și să devină infectant, are nevoie să fie în contact permanent cu celule vii. El nu poate să stea pe pereți, pe sol, așa cum stau bacteriile. M-ați înțeles? El are nevoie de viață.

– Unii cercetători susțin că acest virus rezistă și 7 zile în anumite locuri. Ce părere aveți?

– Nu-i adevărat! Viața lor, a acestor virusuri, în afara materiei organice vii, este foarte scurtă. E vorba de ore.

– Dacă, de exemplu, strănută cineva, pune apoi mâna pe clanță și vine altul și se lipește de ea, ce șanse sunt ca acela să se infecteze?

– Virusul nou rezistă câteva ore pe-o clanță. Nu mai mult. Cine crede că acest coronavirus stă pe clanță câteva zile, habar n-are despre ce vorbește.

– Un virusolog german a luat mostre de virus din sute de gospodării. În urma cercetării, a descoperit că era împrăștiat prin multe locuri, de la clanțe până la baterii de duș, chiuvete, dar era inactiv.

– Ca să recapitulăm, prima condiție: virusul nu trăiește decât pe celule vii. Nu e ca bacteria. Bacteria poate să trăiască în pământ, sub formă de spori, până la 30 de ani. Deci, este un alt fel de comportament. Cel care vorbește despre asta nu trebuie să fie medic pe stânga sau pe dreapta, medic de familie, care știe toate și nimic.

„Variabilitatea este dată de trecerea de pe un organism pe altul, iar aceste așa-zise pasaje de virusuri nu fac decât să-i mărească atât gradul de virulență, cât și gradul de contagiune”

– În lume au murit peste 100.000 de oameni din cauza Covid-19. De ce s-a ajuns la această cifră înspăimântătoare?

– Așa este. Lumea nu ascultă. Sau au fost țări care au tratat cu ușurință problema coronavirusului. Nu au impus anumite reguli. Să nu vă mire. Un om contagios poate să transmită boala cu repeziciune, în sistem logaritmic.

– Dacă marea sursă de infectare n-au constituit-o în mod neapărat suprafețele, cum credeți că a proliferat acest tip de virus? Prin strănut sau prin alte metode?

– Foarte simplu. Nu e nimic complicat. Și prin strănut. Până la urmă, nu-ți trebuie nici strănut, nici tuse, ci doar să stai într-un aer în care respiră un contagios. Se ia prin microparticulele aerosolice. Ele, după cum am spus, nu rezistă mult în afara celulelor vii, dar în acele condiții ele migrează de la omul infectat la cel sănătos. Nu mai vorbesc de un sistem de ventilație, cum e într-un avion. Într-un avion cu 200 de pasageri, este suficient să ai un contagios.

– Cât rezistă în aer acest virus?

– Și-n aer rezistă destul de puțin acest virus. Important e să nu fii aproape de un om contagios și să respiri acel aer.

– De ce față de SARS-CoV-1, din perioada 2002-2004, acest virus a dobândit o putere de infectare atât de mare, soldată cu foarte multe persoane decedate la nivel mondial, cu intrarea în carantină a populației pentru luni de zile?

– Au două elemente de bază. În primul rând, fiecare dintre ele are o bază comună: caracterul general al tipului corona, care nu-i identic cu virusul gripei. Pe de altă parte, se știe că un virus A, dacă a devenit contagios, atunci a fost supus unei variabilități. Variabilitatea este dată de trecerea de pe un organism pe altul, iar aceste așa-zise pasaje de virusuri nu fac decât să-i mărească atât gradul de virulență, cât și gradul de contagiune.

„S-a dovedit că pentru om are o mare virulență și contagiozitate. E ca și la căpușe. Nu toate dau boala Lyme. Te pot mușca de picior 7.000 de căpușe și n-ai nimic. La fel de adevărat, te mușcă una infectată și te-a pus jos”

– Amploarea acestei pandemii i-ar fi determinat pe chinezi să interzică spre comercializare în piețe carne de câine, pangolin, liliac etc. Ținând cont că avem de-a face, totuși, cu o țară comunistă, cine știe cât de reală e informația…

– Am auzit și eu. Vreau să vă spun altceva. Coronavirusul este prezent la păsări, câine, pisică, animalele sălbatice, rumegătoarele de pădure, la bovine, porcine. Este o panoplie imensă de acest gen: corona.

– De ce nu s-au transmis forme grave de coronavirus de la vite, în urma sacrificărilor, ci tocmai de la lilieci sau pangolini?

– Există două explicații. Ori acele animale nu aveau tulpini grave, ori virusul lor era unul normal. Unul inactiv. Și era suficient ca un singur om să cadă pradă virusului virulent activ. De la el, de la un om, se poate declanșa, în final, o pandemie.

– Credeți că toți liliecii-în-potcoavă și pangolinii sunt infectați cu această tulpină de virus?

– Nu, nu, nu! Nici pomeneală! Sunt unii infectați. Și oamenii au preluat infecția de la ei. Acești lilieci sau pangolini sunt mai mult vectori decât bolnavi.

– De unde ar fi putut lua liliecii acest virus și, la rându-le, să-l dea oamenilor?

– Aici este vorba despre mii, sute de mii, milioane de generații. E greu de spus. Însă s-a dovedit că pentru om are o mare virulență și contagiozitate. E ca și la căpușe. Nu toate dau boala Lyme. Te pot mușca de picior 7.000 de căpușe și n-ai nimic. La fel de adevărat, te mușcă una infectată și te-a pus jos. Nu toate sunt contagioase.

„Cu ani în urmă, am pus un diagnostic pentru pisica lui Helmut Kohl, în Germania, la Augsburg. Nu știa nimeni ce are pisica respectivă. Și eu i-am pus diagnosticul de coronavirus”

– Virusologii belgieni au descoperit, recent, că acest Covid-19 a fost transmis și de la om la animal. Exemplu: un belgian și-a infectat motanul, care s-a îmbolnăvit grav. Ce ne puteți spune despre această mutație?

– Este o relație strânsă. Păcat că, la ora actuală, nimeni n-a introdus specialiștii din „O singură sănătate”, eu am creat acest domeniu în România, pentru oameni, animale și mediu. Toate bolile vin din mediu. Astfel, studiezi aproape de pomană boala respectivă numai la om. Neglijezi însă de unde provine ea. Relația este dublă. Nu este numai de la animal la om, ci și de la om la animal. O Grădină Zoologică din Scoția, care a avut un îngrijitor bolnav, a transmis infecția la leu, tigru și jaguar.

– Cum a transmis-o?

– Prin strănut, prin aerosoli. Așa cum s-a transmis în Hong Kong la câine și în Belgia la pisici.

– E vreun pericol, în viitorul apropiat, ca, de pildă, o bovină din grajd să ia virusul de la proprietarul ei?

– Nu cred treaba asta. Aceste animale infectate, pisici – câini, lei, tigrii, jaguari – au beneficiat de o mare cantitate de virus. Și asta contează. Omenirea trebuie să inventarieze animalele care se cunosc purtătoare de coronavirusuri.

– Dacă s-ar transmite o formă gravă la oi, vite, am fi la pământ.

– Eu de ce spun: trebuie văzut și comparat foarte bine virusul care circulă acum cu cele care s-ar putea găsi la diferite specii de animale în diferite țări. Există tabele întregi cu animale purtătoare de corona. De pildă, pisica face un coronavirus care îi dă mortalitate de aproape sută la sută. Cu ani în urmă, am pus un diagnostic pentru pisica lui Helmut Kohl, în Germania, la Augsburg. Nu știa nimeni ce are pisica respectivă. Și eu i-am pus diagnosticul de coronavirus.

– Când s-a întâmplat și cine v-a solicitat să dați un diagnostic?

– S-a întâmplat în urmă cu 30 de ani. Întâmplător, eram în vizită la medicul veterinar al lui Helmut Kohl. Și tocmai venise de la el cu pisica grav bolnavă. Avea o stare generală foarte proastă, semne de sufocare.

– Ați tratat-o?

– A murit. Nu mai avea șanse de supraviețuire. Dar știam că are coronavirus. Evoluează foarte grav și la animale. La porc, mortalitatea este aproape de 85-90 la sută. Te lasă fără porci. Și mistrețul poartă virusul, pe care-l dă la porcul domestic. La fel ca în pesta porcină africană. Nu-i nicio deosebire.

„Dacă ai ghinionul să te îmbolnăvești, te îmbolnăvești. Poți să mori dacă faci o formă extrem de virulentă. Virusul nu va dispărea din România datorită stării de urgență sau de ne-urgență”

– Se poate infecta și porcul din gospodărie?

– Porcul nostru din gospodărie nu poate lua coronavirusul acesta de tip nou. Trebuie niște condiții de umanizare a virusului. Există bariera de specie, care împiedică un virus să treacă de la o specie la alta.

– Pe 16 aprilie, vom împlini o lună de când suntem în stare de urgență. Prelungirea acestei stări de urgență va expira de-abia la jumătatea lunii mai. Vom scăpa apoi de acest virus mortal?

– Cred că, dacă ai ghinionul să te îmbolnăvești, te îmbolnăvești. Poți să mori dacă faci o formă extrem de virulentă. Virusul nu va dispărea din România datorită stării de urgență sau de ne-urgență. Virusul se va calma însă în mod sigur.

– La Craiova, 50 de scări de bloc au fost dezinfectate cu o substanță folosită pentru uz veterinar. Se numește Aldezin. Pe prospect scrie că dă infertilitate la bărbați și la femei și multe alte reacții adverse deloc de neglijat. Era normal?

– Nu! Doamne ferește! Doamne ferește! Trebuia utilizată pentru domeniul pentru care a fost creată. Trebuia folosit un biocid adaptat pentru acea situație.

„Până la urmă, societatea românească n-o poate ține cu hotărâri de a nu ieși din casă, să nu lucrezi. Moare economia. Iar dacă moare economia, tu mori în casă. În loc să mori pe stradă, mori în casă”

– Cât de mult ne-ar ajuta un vaccin în stârpirea virusului?

– Să știți că există vaccin corona la animale. Rezultatele nu sunt strălucitoare. Ca să ai protecție, trebuie să faci vaccinul de două ori pe an. Americanii și englezii au anunțat aproape concomitent că au vaccinul pentru oameni, care urmează să fie testat. Vaccinul se face foarte ușor. Nu asta e problema. Ca și la gripă. Durează mai mult testarea. Și este de văzut, aia durează și mai mult, cât te protejează și dacă protejează pe toată lumea. Iar o luăm cu copiii, cu bătrânii și nu mai terminăm niciodată. Ca la gripă. Îți faci vaccin, dar nu înseamnă că nu faci o gripă. Evident, o faci mai liniștită.

– Au apărut teorii conform cărora un preparat realizat din invermectină ar omorî virusul.

– Nici vorbă! Acum se lucrează la un antiviral. Sunt șanse reduse să omoare virusul. Așa cum nici la SIDA, ca și cu hepatita C, n-a mers pentru toți medicamentul.

– Ce se va întâmpla când ne vom relua activitatea obișnuită? Există riscul de creștere a infecției?

– Până la urmă, societatea românească n-o poate ține cu hotărâri de a nu ieși din casă, să nu lucrezi. Moare economia. Iar dacă moare economia, tu mori în casă. În loc să mori pe stradă, mori în casă. Soluția este: „Cine scapă, scapă; cine nu, nu!”. Pentru că, în felul acesta, se epuizează virusul. Cei care scapă devin imuni. Acum câteva zile a apărut o informație, care nu era științifică, despre Coreea de Sud: 111 oameni s-au reinfectat cu acest virus. Noi am interpretat că acei 111 oameni s-au reîmbolnăvit. Nu-i adevărat. Ei sunt imuni. Ei au permis virusului să se multiplice fără să dea niciun semn de boală. Omul care îl poartă e foarte bun de muncă: îți culege căpșuni, îți face mașini Dacia etc. Virusul va dispărea prin imunizare. Trebuie să treci prin boală sau să ai vaccin eficient.

– Asta-i soluția? Pare înfricoșătoare.

– Cel mai sfânt lucru e să treci prin boală! Ai o imunitate solidă și poți să te ocupi de economie. Virusul nu stă prin Ceruri. A apărut de la animal. Iar omul nu poate fi rezervor de virus. În zoonoză, trebuie o colaborare între medicina veterinară și cea destinată oamenilor.

* DOSAR. Virusul mortal al comunismului: Organizația Mondială a Sănătății, controlată ocult de China, e acuzată că a mințit întreaga lume și a amânat criminal declararea pandemiei