Biserica Ortodoxă Română pare să fi ajuns la un capăt de drum alături de dubiosul Arhiepiscop al Tomisului și Constanței, ÎPS Teodosie, iar disputa privind data celebrării Paștelui este picătura care a umplut paharul. Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, a lansat un atac devastator la prelatul dobrogean, pe care-l face cu ou și cu oțet. ÎPS Teodosie a spus că nu trebuie să renunțăm la calcularea datei Paștelui după calendarul Iulian, demonstrat științific că este eronat încă de acum aproape 500 de ani, pentru că altfel am pierde Lumina Sfântă care ne face superiori celorlalți creștini ai planetei.
Vasile Bănescu a spus că ideea lui Teodosie este „compromițătoare intelectual, teologic și moral“ și că prelatul dobrogean nu face decât să confunde „grosolan“ calendarul cu „un adevăr de credință“, „invocând inept ideea“ că nu s-ar mai aprinde Lumina Sfântă dacă am sărbători Paștele corect calendaristic.
Atacul fulminant a continuat, teologul Bănescu afirmând că acest mod de a gândi al lui Teodosie „trădează inclusiv o perfidă gelozie și patologică zgârcenie confesională“.
Disputa în jurul unui calendar. Cel iulian, după care insistă habotnicii să fie calculat Paștele, s-a demonstrat de aproape 450 de ani că e greșit. BOR vrea ca noua socoteală să se facă după cel gregorian, adoptat în România încă din 1919
Disputa a încins spiritele în rândurile credincioșilor ortodocși în ultima săptămână. Primii care au deschis discuția au fost intelectualii Adrian Papahagi și Teodor Baconschi, ambii apropiați de BOR. Aceștia au spus că ar fi timpul ca Biserica Ortodoxă Română să ia în discuție recalcularea datei Paștelui după calendarul gregorian, și nu după cel iulian, iar dacă alte biserici ortodoxe nu vor acest lucru, ar trebui ca biserica română să meargă singură pe acest drum.
Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cesar în anul 46 Înainte de Hristos și a fost folosit de civilizația iudeo-creștină până după jumătatea secolului al XVI-lea, când s-a demonstrat științific că este greșit.
Calculele inițiale fuseseră eronate, iar anul calendaristic era cu 11 minute mai scurt decât anul astronomic. Pe moment, greșeala a părut minoră, dar pe măsură ce au trecut deceniile și secolele, decalajul s-a tot mărit, până când a devenit uriaș. La fiecare 128 de ani, se mai adăuga o zi diferență între anul calendaristic și cel astronomic.
Papa Grigore al XIII-lea a convocat o comisie de experți în 1581, aceștia venind cu o nouă formulă de calcul care remedia eroarea. Pe 24 februarie 1582, Papa Grigore al XIII-lea a decretat noul an calendaristic. Acesta a primit numele de calendarul gregorian și a fost adoptat rapid de țările occidentale. Reglarea problemei s-a făcut prin eliminarea a 11 zile – după data de 4 octombrie 1582 s-a sărit direct la data de 15 octombrie 1582.
Țările din Europa de Est au reacționat mai târziu și au trecut la noul calendar – cel corect științific – relativ recent. România a făcut-o după Primul Război Mondial. Pentru că Vechiul Regat a trecut atât de târziu la calendarul gregorian, s-au tăiat 13 zile în loc de 11. Astfel, după 1 aprilie 1919 a urmat direct 14 aprilie 1919. Transilvania trecuse la Calendarul Gregorian din 1590, iar Bucovina – din 1773.
Veșnic furiosul și amenințătorul Teodosie: „Au catolicii Sfântă Lumină? N-au. Alţii? N-au. Îi compătimesc. Toţi se adună la lumina ortodocşilor”
Chiar dacă toate statele au adoptat noul calendar gregorian, Bisericile Ortodoxe au continuat să folosească vechiul calendar iulian la calcularea datei Paștelui. A apărut astfel celebra diferență dintre data la care sărbătoresc Învierea catolicii și ortodocșii.
E de presupus că discuția deschisă de Baconschi și Papahagi a avut cel puțin binecuvântarea tacită a BOR, dacă nu cumva chiar capii bisericii au fost cei care au dorit aducerea subiectului în spațiul public.
BOR a răspuns prompt la această temă și a salutat inițiativa, spunând că ar fi „dezirabilă“ și că ar trebui convocat un congres pan-ortodox pentru a discuta problema. Și alți prelați, precum Arhiepiscopul Clujului ori Episcopul Hușilor, au salutat ideea.
Notă discordantă a făcut din nou ostilul Arhiepiscop Teodosie al Tomisului. Acesta s-a lansat într-un atac violent, refuzând subiectul cu niște argumente care par desprinse din Evul Mediu timpuriu: „Acolo este Paştele adevărat unde vine Sfânta Lumină. Au catolicii Sfântă Lumină? N-au. Alţii? N-au. Toţi se adună la lumina ortodocşilor şi strigă adevărata lumină a ortodocşilor. Dar nu îndrăznesc să vină, că e greu la ortodocşi, că sunt posturi mari, aspre, metanii, rânduieli de slujbă mai lungi. Le place să proclame într-un cuvânt. Dar e greu să ţii rânduiala, căci cere jertfă multă. (La catolici – n. red.) totul este simbol. Au lumină materială, Lumina care coboară la noi e realitatea, nu-i simbol. În sfârşit, nu vreau să-i judec, că nu-i treaba mea, doar îi compătimesc“.
Replica BOR, prin Vasile Bănescu, a fost de o duritate fără precedent, deși în trecut au mai existat divergențe între ÎPS Teodosie și locatarii din Dealul Patriarhiei.
Citiți mai jos răspunsul lui Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Vasile Bănescu: „Confundă grosolan calendarul cu un adevăr de credință“, „invocă inept ideea că dacă am sărbători Paștele corect calendaristic, nu s-ar mai aprinde Sfânta Lumină“
„Invocarea minunii aprinderii Sfintei Lumini ca argument pentru menținerea unui calendar eronat și depășit este compromițătoare intelectual, teologic și moral.
Calendarul nu este o emisie a Revelației dumnezeiești, ci exclusiv expresia unor imperfecte calcule astronomice omenești. Ca urmare, orice calendar trebuie ajustat și adecvat în timp.
Reținerea și zbaterea unora care sacralizează calendarul, confundându-l grosolan cu un adevăr de credință, oameni care arată aparent compătimitor cu degetul (gest reprobabil mereu) spre faptul că doar ortodocșii primesc Sfânta Lumină, invocând în mod inept ideea că dacă am sărbători Paștele corect din punct de vedere calendaristic Sfânta Lumină nu s-ar mai aprinde, ca și cum minunea lui Dumnezeu e condiționată de calendar și nu de credință, trădează inclusiv o perfidă gelozie și patologică zgârcenie confesională: dacă am sărbători Paștile împreună, toți creștinii din lume, ar trebui să împărțim Sfânta Lumină cu alții și am pierde din prestigiul singularității cu care ne place să facem paradă.
Nu în acest tip de creștinism s-ar putea recunoaște Hristos, Cel care ne-a dat în Sfânta și Marea Joi din Săptămâna Sfintelor Sale Pătimiri cea mai înaltă poruncă: «Să vă iubiți unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, așa și voi să vă iubiți unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteti ucenicii Mei, dacă veți avea dragoste unii față de alții».“
Fractura majora pe naiba. Cita vreme Daniel il mentine in functie pe Teodosie nu e nici-o fractura.
MACHE ARE ALT SPATE. DE LA MANASTIREA SECU.
Eu totusi nu inteleg de ce se cramponeaza Teodosie Spagoveanul? A facut el Pastele a doua oara intr-un an, in vara, fara lumina sfanta? L-a facut! Si atunci de ce se da cu curul de pamant? Face o data Pastele cu toata lumea si-l mai face inca o data cand i se coboara lui lumina sfanta din ceruri.
se plictisesc pe banii nostrii. Poate va veni un regim sa ii trimita pe santiere, ca au niste sunci…