Răbdarea Europei față de Rusia și regimul Putin pare să fi ajuns, într-un final, la capăt, pe măsură de cancelariile occidentale și instituțiile UE de la Bruxelles au înțeles cu ce se confruntă în realitate. Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție de o duritate fără precedent față de autoritățile de la Moscova.
Puterea de la Moscova este acuzată deschis că își asasinează opozanții și duce o politică de agresiune externă, Rusia încetând să mai fie un partener de dialog pentru Europa.
„Regimul din Rusia recurge sistematic la asasinate politice și otrăvire, vizându-i deliberat pe membrii opoziției”
Încercarea de asasinare a lui Aleksei Navalnîi, opozant al lui Putin, este picătura care a umplut paharul. Termenii rezoluției sunt atât de duri, încât e clar că era tratativelor și concesiilor față de țarul de la Kremlin a apus. „Regimul din Rusia recurge sistematic la asasinate politice și otrăvire, vizându-i deliberat pe membrii opoziției”, acuză rezoluția adoptată joi de Parlamentul European, argumentând cu alți adversari politici ai lui Putin care au fost victimele KGB (acum rebotezat FSB): Anna Politkovskaia, Boris Nemțov, Seghei Protazanov, Vladimir Kara-Murza.
Stilul foarte agresiv al serviciilor secrete ale lui Putin, preluat în totalitate de la KGB-ul sovietic, a devenit un pericol la adresa securității interne a UE, avertizează Parlamentul European. Rușii se comportă exact ca în timpul Războiului Rece, atacând Uniunea Europeană prin toate mijloacele hibride: asasinate, spionaj, campanii de dezinformare, corupție etc.
„Parlamentul European a ajuns oficial la concluzia că Rusia nu mai poate fi considerată un «partener strategic»“
Otrăvirea lui Navalnîi este proba indubitabilă a implicării serviciilor secrete, pentru că „agentul neurotoxic Noviciok este un instrument dezvoltat și disponibil numai pentru structurile militare și serviciile secrete din Rusia”. Tocmai acest detaliu, cunoscut de toate agențiile de securitate europene, a făcut ca relațiile Rusiei cu tot Occidentul să se degradeze brusc până la nivelul la care să se discute blocarea oricăror legături.
Era încercărilor de a responsabiliza regimul Putin prin menținerea unui dialog s-a încheiat, iar rezoluția adoptată joi e clară: „Întrucât Parlamentul European a ajuns oficial la concluzia că Rusia nu mai poate fi considerată un «partener strategic», aceasta și în contextul politicii sale externe antagoniste, care include intervenții militare și ocuparea ilegală a unor țări terțe, condamnă cu fermitate tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi și își exprimă deosebita îngrijorare cu privire la utilizarea repetată a unor agenți chimici neurotoxici împotriva cetățenilor ruși”.
„Cazul Alexei Navalnîi este doar un element al unei politici mai ample a Rusiei, care se axează pe politici interne de opresiune și pe acțiuni de agresiune la nivel mondial“
Iluziile privind drepturile cetățenilor ruși s-au spulberat și ele definitiv, Occidentul lămurindu-se în sfârșit că avertismentele sistematice venite dinspre statele de graniță – țările baltice, Polonia, România – nu sunt rodul unei imaginații paranoice, ci reflectarea realității. Parlamentul European a concluzionat că „tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi a făcut parte dintr-un efort sistematic menit să reducă la tăcere vocea acestuia și a altor dizidenți, să descurajeze expunerea în continuare a corupției grave din cadrul regimului și să descurajeze opoziția politică din țară în general”.
Iar „cazul lui Alexei Navalnîi nu este decât un element al unei politici mai ample a Rusiei, care se axează pe politici interne de opresiune și pe acțiuni de agresiune la nivel mondial, propagarea instabilității și a haosului, restabilirea sferei sale de influență și dominație și subminarea ordinii internaționale bazate pe norme”.
În concluzie, Parlamentul European „solicită ca UE să stabilească cât mai curând posibil o listă de măsuri restrictive ambițioase față de Rusia și să înăsprească sancțiunile existente împotriva Rusiei”.
Franța și Germania au răcit brusc relațiile cu Rusia. Se vorbește deschis despre sancțiuni
Otrăvirea lui Navalnîi a înveninat relațiile regimului Putin cu principalele puteri din inima UE. Parisul a renunțat la întâlnirea miniștrilor de Externe și ai Armatei dintre Franța și Rusia, scrie AFP. Vizita lui Emmanuel Macron la Moscova, programată în săptămânile următoare, este în acest moment tot mai puțin probabilă.
Germania, care deține și președinția Consiliului UE, face presiuni puternice asupra Rusiei, pe care o amenință nu doar cu sancțiuni economice, dar și cu blocarea proiectului pentru gazoductul Nord Stream 2. Acesta ar urma să lege Rusia de Germania prin Marea Baltică. Nici măcar dependența industriei germane de gazul rusesc nu pare să mai fie suficientă, în acest moment, pentru ca Guvernul de la Berlin să închidă ochii la agresivitatea Rusiei.
Odată cu invazia și anexarea Crimeei, Rusia a pornit o foarte puternică ofensivă subversivă împotriva Occidentului. Printre altele, au fost țintite coeziunea Uniunii Europene și încrederea europenilor în instituțiile de la Bruxelles, alegerile prezidențiale din SUA și Franța, cele parlamentare din Germania și Marea Britanie, campania care a dus la Brexit.
În Estul Europei, România s-a numărat printre țintele predilecte. Rusia și-a coordonat cu PSD și trusturile de presă ale oligarhilor mesajele anti-UE, anti-SUA, anti-NATO și, în general, anti-Occident, iar acțiunile anticorupție ale DNA și ale societății civile au fost demonizate.
Presiunea a crescut în ultimii ani. Odată cu venirea regimului Dragnea la putere, discursul anti-occidental al autorităților de la București s-a radicalizat. După schimbarea Guvernului și apariția pandemiei, tactica Rusiei, a PSD și a rețelei oligarhice care controlează cele mai multe televiziuni s-a modificat, încercându-se legarea crizei sanitare și economice de un presupus plan malefic, al Occidentului, de înrobire a populației.
