O posibilă explicație a intensificării atacurilor lansate de George Simion și ciracii săi din AUR la adresa Republicii Moldova, în ultimele săptămâni, poate fi furnizată de ultimele demersuri ale Chișinăului, care se rupe definitiv de Rusia ca să se apropie de Uniunea Europeană. Moldova se pregătește să părăsească organizația Comunitatea Statelor Independente, o formulă inventată de Rusia după destrămarea Uniunii Sovietice prin care Moscova urmărea să țină mai departe sub control fostele republici ale imperiului comunist.
URSS număra 15 republici (Rusia și alte 14). După destrămarea acestui conglomerat, în CSI au acceptat să intre inițial 12 republici. Excepție au făcut statele baltice Letonia, Lituania și Estonia, care au refuzat încă din 1991 orice discuție pe această temă.
Ulterior, în urma agresiunii armate a Rusiei, alte două țări au părăsit CSI: Georgia în 2009 (la un an după invazia rusă) și Ucraina în 2018 (la patru ani după ce Rusia a anexat Crimeea și a invadat Donbass).
Acum, procesul de disoluție e pe cale să continue cu Moldova, care a boicotat zilele trecute conferința șefilor de state din CSI organizată la Sankt Petersburg, scrie Deutsche Welle. Acest gest explicit al președintei Maia Sandu arată intențiile Chișinăului, care se îndreaptă hotărât, sub actuala conducere, către Uniunea Europeană și, posibil, NATO.
Prezența Republicii Moldova în CSI a fost oricum, încă de la bun început, nu doar ilegală, ci și puternic contestată în interior. Pe 21 decembrie 1991, documentele de aderare la organizația-marionetă a Moscovei au fost semnate de președintele moldovean de atunci, Mircea Snegur (care înainte de destrămarea URSS fusese șeful Sovietului Suprem al RSS Moldovenească), fără nicio consultare sau informare prealabilă a Parlamentului noului stat, fără nicio consultare a poporului.
Parlamentul de la Chișinău a refuzat să ratifice acest tratat semnat de Snegur. Totuși, această ratificare a venit 3 ani mai târziu, în 1994, când partidele pro-ruse controlate de Moscova, urcate pe valul nostalgiei după epoca sovietică, au revenit la putere.
Acum, la summitul CSI de la Sankt Petersburg, steagul Moldovei a lipsit. Ministrul de Externe al țării, Nicu Popescu, anunțase deja că Molova își suspendă participarea la activitățile CSI. Chișinăul a apucat-o, ca și Ucraina, pe alt drum: a devenit țară candidată pentru aderarea la UE, spre furia Moscovei.
Igor Grosu, președintele Parlamentului Moldovei și liderul partidului de guvernământ PAS, afirmă deschis: „O să ajungem la momentul când va trebui să luăm o decizie politică. Ea va fi dictată de avansarea noastră pe parcursul european. Credeți-mă, aștept acest moment“.
Pasul trebuie însă calculat cu mare atenție, ceea ce autoritățile de la Chișinău și fac, pentru că în acest moment moldovenii au libertatea de a circula fără vize în tot spațiul ex-sovietic, iar Guvernul vrea să păstreze acest lucru. De asemenea, există acorduri economice favorabile Moldovei. Totul trebuie reglementat prin noi acorduri bilaterale.
În acest context, Rusia nu stă cu mâinile în sân. În Moldova se desfășoară o puternică activitate a partidelor filoruse, care caută să răstoarne Guvernul pro-european cu orice preț și prin orice mijloace. FSB-ul lui Putin acordă asistență directă acestor demersuri.
România are o atitudine ambivalentă, de neînțeles în multe situații. Există un anumit ajutor pe care Bucureștiul îl acordă, de viitorul premier al României, PSD-istul Marcel Ciolacu, s-a dus la Chișinău ca să-și arate susținerea directă pentru Ion Ceban, omul FSB-ului ajuns primar al capitalei moldovene și considerat marea speranță a Rusiei pentru a răsturna situația la următoarele alegeri prezidențiale.
Maia Sandu este detestată de președintele român Klaus Iohannis, despre care numeroși analiști spun că e invidios pe anvergura, vitalitatea și popularitatea șefei de stat din Moldova. Maia Sandu n-a fost, dealtfel, primită de Iohannis decât după ce a devenit președinte, până atunci șeful statului român sprijinindu-l pe oligarhul mafiot Vladimir Plahotniuc (astăzi fugar și trecut pe lista persoanelor sancționate în UE).
Dacă puterea de la București își reține antipatia față de Maia Sandu, în schimb partidul extremist AUR și liderul său, George Simion, se manifestă deschis. A surprins, în ultimele săptămâni, virulența cu care președintele AUR a scos de la naftalină discursul naționalist și așa-zis unionist. George Simion a cerut Guvernului de la București să stopeze orice sprijin direct sau indirect față de Moldova, pretextând că doar în acest fel moldovenii ar putea fi siliți să accepte unirea cu România.
Aceasta este, de fapt, retorica Rusiei, care cere și Occidentului să înceteze sprijinul pentru Ucraina invadată de trupele lui Putin „ca să se oprească războiul”. În realitate, stoparea sprijinului acordat de România Moldovei ar favoriza direct partidele pro-rusești și retorica anti-europeană a acestora.
Revenirea la putere a oamenilor Moscovei a rămas în acest moment singura șansă ca Rusia să mențină Moldova în CSI și în sfera sa de influență.
