Conflict de amploare între Turcia și Grecia. Dictatorul Erdogan își amenință vecinii cu războiul

Turcia amenință Grecia cu războiul, într-o prelungire a șirului de acțiuni pe care această țară, devenită agresivă și expansionistă după instaurarea dictaturii lui Erdogan, l-a inițiat în ultimii ani.

Turcii au început în mările limitrofe explorări ale unor perimetre unde există potențialul unor zăcăminte de hidrocarburi. Una din zone se află în Marea Neagă, lipită de un perimetru al României, dar nu acesta este mărul discordiei deocamdată, ci alte câteva aflate în Marea Mediterană de Est.

Uniunea Europeană și Grecia consideră că locurile unde turcii fac acum explorări de zăcăminte sunt în afara zonei economice a acestui stat. În ultimele săptămâni, numeroase incidente au avut loc în aceste zone. Franța a intrat în conflict diplomatic cu Turcia când această țară s-a arătat agresivă cu una din navele guvernului de la Paris.

Grecia, aflată la granița cu Turcia, este în prima linie a presiunilor regimului Erdogan.

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat, în această săptămână, că apele teritoriale ale țării sale vor fi extinse de la 6 la 12 mile nautice (de la 11 la 22 de kilometri) în partea sa vestică, spre Italia, și că ar putea fi luată aceeași măsură și în alte zone.

Turcii, care își văd periclitate forările declarate ilegale de Uniunea Europeană, au reacționat violent, iar Mevlut Cavusoglu, ministrul de Externe al lui Erdogan, a răspuns că “acesta este un motiv de război”. Într-un interviu acordat postului de radio Al Haber, omul dictatorului de la Ankara a susținut că grecii “nu își pot extinde apele teritoriale la 12 mile în Marea Egee”.

Sub Erdogan, Turcia a devenit un focar de instabilitate. Dictatorul a intrat în conflict cu aproape toți vecinii

Între Grecia și Turcia există conflicte mai vechi – ținute însă sub control până acum – pe tema zonei limită a intererelor comerciale dintre cele două state.

Lucrurile s-au schimbat după ce s-a aflat că în Mediterana de Est sunt zăcăminte de gaze. Scandalul a început efectiv când nava de explorări Oruc Reis a fost trimisă de turci în apele insulei grecești Kastellorizo, în iulie acest an.

Comportamentul tot mai violent al Turciei confirmă tiparul déjà cunoscut istoricilor, potrivit căruia dictaturile sunt mult mai predispuse să devină centre de turbulență și focare de război decât democrațiile.

Sub Erdogan, Turcia calcă apăsat pe urmele Rusiei lui Putin. Regimul “noului sultan” a înlănțuit provocările în ultimii ani. A atacat regiunile kurde de dincolo de graniță, intrând cu trupe și bombardând teritoriile altor state din Est – Siria și Irak. A transformat catedrala Sfânta Sofia din muzeu în moschee. A intrat în conflict cu Grecia, evenimentele escaldând rapid.

Turcia e acum în conflict cu aproape toți vecinii. Relațiile cu Siria, controlată de un alt dictator, Al-Assad, sunt înghețate. După atacurile în Irak, nici legăturile cu această țară nu sunt normalizate. Rusiei i-a fost doborât un avion militar de către turci, acum câțiva ani. De atunci, dictatorii Erdogan și Putin s-au întâlnit de câteva ori și au discutat, dar cele două țări continuă să aibă interese antagoniste aproape peste tot – în Marea Neagră, Siria și Libia. Grecii au fost amenințați deja cu războiul. Erdogan practică un șantaj la adresa Uniunii Europene, amenințând că-i trimite la granițe milioane de migranți dacă nu primește miliarde de euro.

Președintele american Donald Trump a încercat să intervină acum câteva zile, având discuții telefonice separate cu dictatorul turc Recep Erdogan și cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis. Atât Turcia, cât și Grecia sunt state membre NATO.

Turcia a semnat un tratat cu Libia, Grecia a semnat cu Egiptul. Prevederile celor două înțelegeri sunt incompatibile

În timp ce Erdogan a continuat să susțină că guvernul său e dispus la dialog, partenerii din NATO n-au fost deloc convinși de sinceritatea spuselor sale. „Preşedintele Trump a reafirmat faptul că Grecia şi Turcia trebuie să se angajeze să poarte un dialog, aceasta fiind singura cale către rezolvarea diferendelor”, a comentat Judd Deere, subsecretar de presă la Casa Albă, într-o postare pe Twitter. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut și el un apel: „Mă adresez Greciei şi Turciei. Mesajul meu este următorul: criza trebuie să fie rezolvată cu respectarea dreptului internaţional”.

Turcia, care s-a implicat militar nu doar în Siria, ci și în Libia, unde susține una din facțiunile militare aflate în lupta pentru putere, a anunțat că va face în Mediterana de Este manevre militare cu trageri de război.

Parlamentul elen trebuie să voteze ratificarea acordului semnat cu Egiptul pentru demarcarea aşa-numitelor „Zone Economice Exclusive” (ZEE), acord care intră în coliziune directă cu pretenţiile Turciei. Regimul Erdogan a semnat cu Libia un tratat similar cu cel eleno-grec, în noiembrie 2019.

Uniunea Europeană sprijină punctul de vedere al Greciei în ceea ce priveşte demarcarea Zonei Economice Exclusive.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI: