Acasă Economie Christine Lagarde, şefa BCE: "Țările puternice sunt interesate de recuperarea celor mai...

Christine Lagarde, şefa BCE: „Țările puternice sunt interesate de recuperarea celor mai slabe” / „Criza economică de astăzi este mult mai puternică decât cea financiară din 2012”

Christine Lagarde (Paris, 1956) prezidează din noiembrie 2019 Banca Centrală Europeană (BCE), instituţie-cheie pentru țările cu mari probleme financiare – cum sunt România şi statele din sudul continentului -, în ceea ce priveşte continuarea finanțării, fără de care consecinţa este una teribilă: falimentul.

Într-un interviu pentru un consorţiu mediatic format din grupul Corriere (Italia), Les Echos (Franţa), Handelsblatt (Germania) şi El Mundo (Spania), Lagarde a explicat ce urmează pentru Europa din punct de vedere al banilor în vremuri de criză.

Întrebare: Emmanuel Macron și Angela Merkel propun un fond european de recuperare de 500 de miliarde de euro. Este suficient pentru dvs., astfel încât BCE să nu fie nevoită să depună efortul singură?

Christine Lagarde: Propunerile inițiativei franco-germane sunt ambițioase, concrete și binevenite. Acestea deschid calea către emiterea datoriei pe termen lung din partea Comisiei Europene și, mai ales, permit alocarea de ajutor bugetar direct semnificativ statelor cele mai afectate de criză. Acest lucru demonstrează spiritul de solidaritate și responsabilitate menționat de cancelarul Angela Merkel săptămâna trecută. Nu poate fi consolidată solidaritatea financiară fără o mai mare coordonare a deciziilor la nivel european.

– Țările europene ies treptat din faza de izolare. Care este impactul economic în zona euro?

Christine Lagarde: Ne confruntăm cu un „șoc” considerabil și necunoscut în perioade de pace. Trebuie să ne confruntăm cu determinare de a ajuta economiile noastre să se redreseze cât mai repede posibil și de a evita o criză socială. Scenariile noastre au în vedere o recesiune cuprinsă între 5 și 12% pentru zona euro în acest an, cu un scenariu central de 8%. Vom trece în revistă proiecțiile noastre pe 4 iunie, dar în cel mai rău caz, anticipăm o scădere de 15% a Produsului Intern Brut doar în trimestrul 2. În realitate, este dificil de evaluat efectul măsurilor de izolare socială în fiecare țară, mai ales dacă trebuie să includem ipoteza unui al doilea val al epidemiei în toamnă. Există un factor care pare probabil: dacă există un al doilea val, impactul său economic ar trebui să fie mai puțin grav, deoarece experiența dă roade.

– Merită ajutor toate țările în care politica monetară nu pare să producă efectele dorite?

Christine Lagarde: Desigur, merită. Transmiterea politicii monetare este la fel de importantă ca politica monetară însăși. Criza financiară din 2012 și apoi criza datoriilor din 2015, în Grecia, au amenințat viitorul euro în sine. Criza economică de astăzi este mult mai puternică.

– Există riscul de descompunere a zonei euro?

Christine Lagarde: Nu. Situația nu este deloc aceeași. De data aceasta nu este o criză financiară și imobiliară care s-a răspândit în întreaga economie și nici nu este o criză în care o țară s-a separat de restul aplicând o politică economică slabă. Este o lovitură simetrică, care afectează în același timp toate economiile. Pentru a proteja sănătatea europenilor, factorii de decizie au decis să-și închidă parțial economiile. Prin urmare, este important ca toate țările să repornească în stare bună economia, folosind toate instrumentele disponibile.

– Prin urmare, riscul de rupere a euro este zero?

Christine Lagarde: Da, și îmi amintesc că moneda euro este ireversibilă, este înscrisă în tratate.

– Situația bugetară din Italia, Spania și Franța era dificilă chiar înainte de criză. Nu cumva situația actuală le face să tremure? Ar trebui abandonat Pactul de stabilitate și creștere?

Christine Lagarde: Prioritatea de astăzi este de a ajuta economiile să se redreseze. Statele cheltuiesc și datoriile cresc în consecință, iar raportul datorie-PIB va crește, pentru că suntem în recesiune. Toate țările lumii își înregistrează creșterea nivelului datoriilor: conform prognozelor FMI, datoria Statelor Unite va ajunge la peste 130% din PIB până la sfârșitul anului 2020, în timp ce zona euro va fi sub 100%. Dar pentru a evalua sustenabilitatea datoriei, nu ar trebui să ne concentrăm asupra nivelului datoriei raportat la PIB. Nivelul creșterii și ratele dobânzilor curente trebuie să fie luate în considerare. Acești doi factori sunt decisivi. Cred că această criză este o oportunitate bună pentru modernizarea modalităților Pactului de stabilitate și creștere, care este acum suspendat. În trecut, au fost făcute propuneri inovatoare, inclusiv de FMI, care ar trebui reexaminate.

– Ce părere aveți despre ideea de coronabonos ca modalitate de mutualizare a datoriei?

Christine Lagarde: Important este că toate țările europene își dau seama cât de interdependente sunt: ​​un lanț de producție auto german poate să se oprească, deoarece nu există piese de schimb italiene, spaniole sau franceze. Integrarea comercială în zona euro este atât de puternică astăzi, încât este evident că toate țările, în special cele mai puternice, sunt interesate de recuperarea celor mai slabe. În caz contrar, toată lumea pierde. Dacă planul european de redresare combină subvențiile comunitare și împrumuturi pe termen lung, cu rate ale dobânzii scăzute, destinate în special țărilor care au nevoie cel mai mult de acestea, vom fi făcut un mare pas înainte în solidaritatea financiară europeană.

Interviul pe larg, pe LUMEALIBERA.RO

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

Amenzi între 500 și 2.500 de lei pentru cei care nu poartă mască în spații publice închise. Zona metropolitană se întinde până la 30 km de oraș, plus întregul județ Ilfov

loading...

1 COMENTARIU

  1. 500 de miliarde de euro este egal cu zero. Trebuie mult mai mult. America, o tara mai mica decat UE la populatie, a pus la bataie 2.200 de miliarde de dolari si nici asa nu se stie daca va fi suficient.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Modifică Setările