CCR nu găsește nimic neconstituțional în maltratarea Legii avertizorului de integritate

5
638
Marian Enache, președintele CCR

Curtea Constituţională a României (CCR) a respins miercuri, cu unanimitate, sesizarea USR în legătură cu Legea privind protecţia avertizorilor în interes public, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai instituției.

USR a sesizat CCR cu privire la această lege pe motiv că „forma impusă de coaliţia PSD-PNL-UDMR slăbeşte considerabil protecţia persoanelor ce vor să dezvăluie neregulile din instituţiile publice şi ridică obstacole considerabile în obţinerea fondurilor din PNRR”.

În sesizare sunt invocate patru argumente de neconstituţionalitate, printre care:

  • încălcarea obligaţiilor asumate în momentul aderării la Uniunea Europeană;
  • lipsa de claritate şi predictibilitate a unor prevederi.

USR consideră că actul normativ contravine Directivei UE pe care avea scopul de a o transpune – Directiva 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE.

Directiva interzice ca, prin transpunerea sa în legislaţia internă, să se diminueze nivelul de protecţie acordat deja unui avertizor. Conform USR, legea PSD-PNL-UDMR „exact asta face” – scade protecţia oferită persoanelor care vor să sesizeze nereguli.

Potrivit USR, şi Consiliul Legislativ a formulat observaţii şi recomandări în ceea ce priveşte lipsa de claritate, precizie şi predictibilitate a legii, dar toate „au fost ignorate” de partidele aflate la putere.

Legea nu prevede concret, explicit, clar şi previzibil, la art. 1, alineatul 4, ce dezvăluiri ale încălcărilor de norme nu intră sub incidenţa legii avertizorilor, avertizează USR.

„În raport de prevederile art. 346 din TFUE, la care fac trimitere generic prevederile art. 1 alin. (4), rezultă că nu pot face obiectul avertizărilor în interes public încălcări ale normelor în materie de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii naţionale, care sunt considerate de stat ca fiind esenţiale pentru securitatea naţională şi, în mod special, care privesc armament, muniţie şi material de război. Neconstituţionalitatea textului derivă din faptul că este imposibil astfel pentru un avertizor să cunoască care sunt interesele pe care statul le consideră, la un moment dat, esenţiale pentru securitatea naţională sau cele privind dotarea de război. Un astfel de exemplu îl constituie achiziţionarea de fier vechi pe post de tehnică militară. Având în faţă textul de lege votat, este imposibil de stabilit dacă se încadrează sau nu, la un moment dat, în noţiunea de chestiune esenţială pentru securitatea naţională, care nu va putea fi dezvăluită de un avertizor”, argumentează USR în sesizarea depusă la CCR.

De asemenea, USR invocă încălcarea prevederilor art. 15 din Constituţie referitoare la teoria „dreptului câştigat”, susţinând că este diminuată protecţia oferită avertizorilor de integritate sub nivelul actual conferit de Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.

În sesizare este invocată și încălcarea principiului bicameralismului, în condiţiile în care Camera Deputaţilor a adoptat „numeroase” amendamente care „au denaturat semnificativ” consimţământul exprimat de Senat, precum:

  • eliminarea raportărilor anonime;
  • scăderea până la trei ori a amenzilor civile aplicabile pentru represalii la adresa avertizorilor;
  • impunerea unui termen minim între momentul raportării şi divulgarea publică.

Legea privind protecţia avertizorilor în interes public vizează persoanele care raportează încălcări ale legii. Proiectul, iniţiat de Guvern, stabileşte cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.

Toate argumentele USR au fost ignorate de Curtea Constituțională, chiar dacă ele sunt de bun-simț și vizează mai multe elemente de neconstituționalitate. Cea mai flagrantă încălcare a legii supreme este faptul că legea nu respectă cerința directivei Parlamentului European de a nu diminua nivelul de protecţie acordat deja unui avertizor. Or, Constituția României prevede clar că legislația românească primează în fața celei naționale.

Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

CITIȚI ȘI:

* Căpușe PSD: Grindeanu a numit un agricultor la șefia Autorității Aeronautice – pe fratele lui Marian Neacșu, secretarul general al Guvernului!

* VIDEO. Ales președinte al USR cu 71,3%, Cătălin Drulă atacă „guvenarea banditească a PSD și PNL”. Apel către români: „Dați-ne voturile, nu le mai dați bandiților ăstora!”

* Șeful ANRE, PSD-istul Chiriță, și-a luat expertă: tânăra Alexandra Dinulescu, abia ieșită din facultate. Salariul „expertei”: 3.000 de euro pe lună

* GRIGORE CARTIANU: Pariul meu cu Peter Imre, tăiat de Patriciu. Olimpiada lui Oprescu

* Încă un om al lui Iliescu rămâne fără certificat de revoluționar: Alexandru Mironov. „Nu există nicio dovadă” că ar fi avut vreo contribuție

* Parchetul Militar din România îl anchetează pe Putin, după 32 de ani în care n-a reușit să-l trimită în judecată pe Iliescu! Dosarul „Ucraina” se adaugă dosarelor „Revoluția” și „Mineriada 13-15”

* Dezvăluire-șoc: Rusia vrea să anexeze și 3 regiuni din nordul Kazahstanului! Când a aflat planul diabolic al lui Putin, președintele kazah s-a rupt de acesta

* Zelenski ordonă contraofensiva pentru recucerirea sudului Ucrainei. „Avem 1.000.000 de oameni echipați cu armament occidental”

* DELIR. Șeful Parlamentului de la Moscova proclamă că Alaska, vândută către SUA în 1867, ar aparține Rusiei! În orașe au apărut panouri pe care scrie „Alaska e a noastră!”

* Încă un mahăr Gazprom „sinucis”! Iuri Voronov a fost găsit plutind în piscina palatului său. E al șaselea manager de top al Gazprom mort de la începutul anului

5 COMENTARII

  1. Problema este că „Directiva” este un act legislativ care stabilește un obiectiv pe care trebuie să îl atingă toate statele membre. Fiecare dintre ele are însă libertatea de a decide asupra modalităților de îndeplinire a obiectivului stabilit.
    Nu trebuie să cofundăm o „Directiva” cu un „Regulamentul” su „Decizia”. Doar cele din urmă au caracter obligatoriu!
    De aici și unanimitatea de la CCR. Practic, nu au găsit niciun motiv de neconstitualitate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here