Singurul loc din România unde lucrurile par să se miște cu adevărat rapid, după alegerile locale din 27 septembrie, este județul Bihor. Ajuns președinte al Consiliului Județean după ce a fost primar în Oradea, Ilie Bolojan n-a pierdut vremea și a făcut rapid curățenie în schema de personal și acum eficientizează activitatea la nivelul întregii unități administrative.
Ultima directivă a lui Bolojan este către primarii localităților din județ: aceștia sunt obligați să-i scoată la iginenizarea spațiilor publice pe asistații social, anunță Ebihoreanul.ro. Consiliul Județean le va pune la dispoziție toate cele necesare, de la mănuși până la utilaje. În schimb, acei primari care vor ignora ordinul se vor alege cu amenzi.
De ce i-a amenințat Bolojan pe primari cu sancțiuni: ajutoarele sociale sunt folosite ca mită electorală. Beneficiarilor nu li se cere să muncească pentru comunitate, ci să voteze cu cine trebuie
Acest avertisment era necesar, pentru că în ultimele decenii primarii din România au transformat ceea ce trebuia să fie o acțiune socială, de ajutorare a celor aflați la ananghie, într-o operațiune fără scrupule de mituire a alegătorilor.
În foarte multe localități, ajutorul social se dă pe bază de fidelitate față de primar și gașca sa. Beneficiari pe drept sau nu ai banilor, oamenii sunt condiționați, în primirea ajutorului, de felul în care votează. La schimb, primarii le asigură acest venit, închid ochii la respectarea condițiilor legale (unii dintre cei care iau ajutorul nu ar avea nevoie de el) și nu le cer nimic în schimb.
Unii dintre asistați, cu handicapuri, dizabilități sau în imposibilitatea fizică de a munci, depind de acești bani și ei nu intră în discuție. Dar numeroși alții “rezolvă” să ia ajutorul fără să aibă nicio nevoie de el.
Este o schemă “win-win” pentru primari și asistații social, singurii care pierd fiind bugetul de stat și cetățenii care muncesc. Cum alegerile sunt într-un singur tur, iar la urne vin 30-40% din locuitori, “armata de partid”, angajații la primărie și rudele lor, alături de asistații social sunt suficienți pentru a le asigura primarilor, de obicei, o majoritate confortabilă.
Bolojan rupe acest lanț al slăbiciunilor avertizându-i pe edili că vor suferi consecințe dacă nu execută ordinul de a-i scoate la muncă pe asistații care sunt în puteri.
Din 3.200 de asistați social în Bihor, cel puțin jumătate sunt apți de muncă, dar primăriile nu îi folosesc
Ebihoreanul.ro menționează că Prefectura, Consiliul Județean și Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială au semnat un acord în baza căruia beneficiarii venitului minim garantat și ai alocațiilor pentru susținerea familiilor care sunt apți de muncă vor fi obligați să ia parte la ecologizarea localităților. Primăriile sunt obligate, la rându-le, să planifice munca.
Bolojan a ajuns la această măsură analizând informațiile privind beneficiarii de venit minim garantat. În 2020 au fost 3.000-3.200 de persoane în județ, pentru care statul a plătit 17 milioane de lei. Dintre aceste persoane, Bolojan a menționat că 1.600 sunt apte de muncă și ar trebui să execute, pentru banii respectivi, lucrări în folosul comunității.
Cetățenii asistați social care sunt apți de muncă ar putea foarte bine să curețe marginile drumurilor și terenurile invadate de gunoaie, hârtii, pungi și buruieni.
Șeful Consiliului Județean are dubii și că toți ceilalți 1.600 de oameni beneficiari de ajutoare sociale care dețin adeverințe medicale ar fi și bolnavi cu adevărat. El a dat exemplul localității Tinca, unde absolut toți asistații social au scutiri de la medicul de familie, “cee ace invalidează o anumită teorie a probabilităților”.
Campionii mitei ascunse în ajutoarele sociale: județul Dolj are de de aproape 8 ori mai mulți asistați social decât Cluj
S-au făcut și calculele: asistații ar trebui să presteze 35.000 ore de muncă pe an, adică 220 de persoane să fie zilnic la treabă în folosul comunităților, „organizați de primării, și ar trebui să se vadă rezultatele“. Ilie Bolojan dă exemplul unei alte localități: “La Lugaşu de Jos ar trebui să desfăşoare o astfel de muncă, zilnic, între 15-20 persoane. Dacă aceşti oameni ar lucra la curăţarea şanţurilor, să culeagă pungi, PET-uri, să scoată scaieţii, munci care nu necesită calificare, lucrurile ar trebui să arate impecabil în comună“.
Totuși, Bihorul – precum și alte județe din Transilvania – este la “grupa mică” în acest fenomen al asistaților descris de Ziaristii.com mai sus. Dacă Bihor are 1.600 de asistați, Satu Mare – 3.400, Sălaj – 3.100, Cluj – 1.800 și Arad – 1.500, în schimb în Oltenia sau Moldova e prăpăd.
Sistemul prin care primarii își mituiesc alegătorii din bugetul public, dându-le cu mărinimie ajutoare, este perfecționat în Dolj – unde sunt 13.624 de beneficiari ai alocațiilor, Buzău – 9.971 sau Bacău – 8.708.
Si nu numai… sunt persoane care condamnate fiind trebuie sa presteze munca in folosul comunității. In realitate putine sunt localitatile in care ies la munca.