Încheierea bătăliei pentru localitatea strategică Urojaine, de pe axa de înaintare spre Berdiansk, a lăsat loc unor analize care arată imensele prostii tactice ale comandamentului rusesc, plătite cu pierderi incredibil de mari în oamenii și echipamente. La Urojaine a avut loc un masacru, forțele rusești fiind decimate într-o „căldare” în care au fost băgate de șefii lor.
Ultimele informații, după ce rușii au abandonat complet Urojaine, sunt că ucrainenii au speculat prompt dezastrul suferit de inamici și au lansat deja echipe de recunoaștere către sud, pe direcția țintei finale a acestei axe: orașul Berdiansk, aflat pe malul Mării Azov. În fața lor se mai află două centuri defensive din „Linia Surovikin”, dar nu e clar ce trupe rusești mai există în zonă după ce batalionul de elită Vostok a fost exterminat la Urojaine.
Datele arată că unități de recunoaștere ale Brigăzilor Marine 35 și 37 ucrainene atacă deja pozițiile rusești din nordul localității Zavitne Bajannia, ținta fiind Staromlinivka, aflată mai la sud.
Pierderile forțelor rusești la Urojaine au fost, chiar și pentru standardele acestei armate, unele extrem de mari. Iar vina le revine, după cum arată mai mulți analiști, ofițerilor superiori din Statul Major al armatei ruse, care nu au vrut sau nu au îndrăznit să accepte că localitatea nu mai putea fi apărată.
Comandamentul rusesc i-a surprins pe ucraineni când, în loc să-și scoată oamenii din capcană, s-a grăbit să-și bage acolo unitățile pe care le ținea în rezervă
Totul a început acum câteva săptămâni, când importante unități ucrainene au traversat câmpurile de mine care protejau prima centură de fortificații a Liniei Surovikin și au cuprins Urojaine din trei direcții: nord, vest și est.
Rușii au încercat un contraatac care să restabilească situația către localitatea-cheie Staromaiorske, dar au eșuat. Din acel moment, devenise evident că pozițiile din Urojaine deveniseră imposibil de apărat în principal din 3 motive:
- Din cauza lipsei de lățime a intrândului de la Urojaine, rușii nu-și puteau mări numărul de trupe fără să le expună la nimicitorul foc de artilerie care venea din 3 direcții,
- Intrândul era atât de adânc și îngust încât ucraineii puteau vedea în amănunt tot ce se întâmplă acolo,
- Pozițiile nu puteau fi apărate antiaerian, ceea ce le făcea vulnerabile la atacuri cu elicoptere și bombardiere.
Cu toate acestea, comandanții ucraineni au constatat surprinși, după eșecul contraatacului inamic de la Staromaiorske, că rușii, în loc să-și scoată oamenii de acolo, se grăbeau să-și pompeze rezervele rămase în interiorul „căldării” de la Urojaine.
Acest lucru a dus la o concentrare foarte densă de trupe rusești în intrândul îngust și lung. Sporirea forțelor rusești din interior le-a permis să întărească flancul stâng, care era mai slab, dar cu un cost de neacceptat – numărul prea mare le făcea imposibil de aprovizionat și foarte greu de dispersat suficient încât să nu fie lovite în plin la fiecare salvă de artilerie.
Lovituri date în spatele frontului cu rachetele de mare precizie occidentale i-au împiedicat pe ruși să organizeze o forță de eliberare
Comandanții locali ucraineni au identificat imediat oportunitatea apărută sâmbătă și n-au ratat ocazia să distrugă rezervele tactice rusești dintr-o singură lovitură. Au suspendat atacurile la sol și au devastat zona cu bombardamente de artilerie și atacuri aeriene.
În acest timp, tancuri ucrainene – se crede că ar proveni fie de la Brigada Marină 38, fie de la Brigada 4 de Tancuri – au atacat singura linie de aprovizionare pe care o mai aveau rușii, pe Autostrada T0518.
După ce pozițiile rusești au fost suficient de slăbite cu artileria au urmat atacuri de infanterie care au străpuns rapid fortificațiile.
Aici a intervenit un alt atu pe care ucrainenii îl au grație armelor cu rază medie și lungă de mare precizie primite de la aliații occidentali. Rachetele HIMARS și Shadow Storm trase mult în spatele frontului i-au împiedicat pe ruși să asambleze forțe suficient de mari încât să inițieze un contraatac.
După ce linia de apărare s-a prăbușit, rușii au fugit disperați peste câmpuri, pe timp de zi, în timp ce ucrainenii îi bombardau ca la poligon cu muniție cu dispersie. Armata rusă a pierdut mare parte din rezerva strategică din zonă
Apoi a urmat un alt atac-surpriză din flancuri, Brigada Marină 35 și Brigada Marină 38 au străpuns din vest și est, îngustând dramatic ieșirea din localitate.
În acest moment, frontul rusesc a intrat în colaps și trupele din interiorul „căldării” au fost silite să evacueze localitatea în grabă, pe jos și pe timp de zi.
Înregistrări video geolocalizate arată forțele rusești fugind peste câmpuri, în timp ce artileria ucraineană le bombardează inclusiv cu muniție cu dispersie. Acesta a fost reversul situației create chiar de ruși încă de la începutul invaziei. Multă vreme, armata lui Putin a fost singura care a folosit muniție cu dispersie, deoarece ucrainenii nu aveau așa ceva. După ce aceștia au primit, la rândul lor, muniție cu dispersie mai întâi de la turci, apoi de la americani, roata s-a întors, iar la Urojaine putiniștii au simțit pe pielea lor cât de devastatoare e această armă controversată.
Se poate bănui că acest dezastru extraordinar a fost provocat din cauza subestimării ucrainenilor de către comandanții ruși. Aceștia din urmă nu i-au crezut capabili pe inamici să flancheze pozițiile din Urojaine. A rezultat o semiîncercuire a trupelor rusești, urmată de retragerea panicată pe timp de zi, sub tirul necruțător al ucrainenilor. O parte foarte importantă a rezervelor tactice rusești din această zonă a frontului a fost pierdută, laolaltă cu importante echipamente militare.
